Analizele ADN ale oseminteleor lui Mircea cel Bătrân
Recent, o echipă de arheologi din Vâlcea a redeschis mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia, în cadrul unui proiect dedicat restaurării ansamblului monahal. Această acțiune a fost motivată de dorința de a verifica autenticitatea sarcofagului domnesc, așa cum a explicat Adrian Ioniță, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române, în cadrul unui interviu acordat Antena3.ro. Investigarea mormântului, care a avut loc în diverse etape de-a lungul secolului trecut, a lăsat în urma sa mai multe întrebări și mistere, având în vedere că osemintele și obiectele funerare au fost supuse profanărilor repetate, iar astăzi, mormântul este aproape gol.
Contextul cercetărilor arheologice anterioare
În perioada interbelică, în 1931, mormântul a fost cercetat sub coordonarea lui Virgiliu Drăghiceanu, iar în anii ‘60, Nicolae Constantinescu a condus alte investigații. Aceste intervenții au fost caracterizate prin săpături arheologice complexe și lucrări de restaurare, ceea ce a dus la deschiderea și modificarea mormântului de mai multe ori. „Metodele moderne de bioarheologie, cum ar fi analiza ADN-ului, oferă perspective noi, imposibile în anii ’30 sau ’60,” a subliniat Adrian Ioniță.
Mormântul lui Mircea cel Bătrân, plin de mistere
Mormântul domnitorului de la Mănăstirea Cozia a fost subiect de polemică de-a lungul timpului. Deși cronicile istorice afirmă că acesta ar fi fost îngropat acolo, din secolul XIX nu există alte dovezi care să susțină această afirmație. Adrian Ioniță consideră că mormântul de la Cozia este cel mai plauzibil loc de înmormântare a lui Mircea cel Bătrân, dat fiind faptul că a fost ctitorit de acesta.
Elementele unice ale sarcofagului
Sarcofagul în care se presupune că au fost depuse osemintele lui Mircea cel Bătrân are trăsături atipice pentru un mormânt domnesc. Între acestea, se numără forma antropomorfă și tradiția occidentală care a influențat designul acestuia. De asemenea, capacul sarcofagului respecție o tradiție balcanică sârbească, ceea ce sugerează o combinație interesantă de influențe culturale. Această particularitate este rar întâlnită în Țările Române, făcând din mormântul lui Mircea cel Bătrân un caz special în istoria arheologică a regiunii.
Profanările istorice ale mormântului
De-a lungul secolelor, mormântul a suferit de pe urma mai multor profanări, începând cu atacurile din timpul Primului Război Mondial, când biserica a fost transformată în grajd. De asemenea, este cunoscut că mormântul a fost vandalizat de eteriști în perioada tulbure de după înfrângerea de la Drăgășani. Aceste intervenții violente au contribuit la starea precară a mormântului, explicând lipsa aproape totală a obiectelor funerare și a osemintele.
Cercetările ADN și implicațiile lor
Noile cercetări ADN ar putea deschide calea pentru a verifica descendența lui Mircea cel Bătrân și ar putea confirma legăturile sale de familie. Istoricul Mihai-Florin Hasan a sugerat că mama domnitorului ar putea avea origini lituaniene, ceea ce ar putea oferi o direcție nouă pentru cercetări. “Ar fi fascinant dacă ipoteza mea s-ar dovedi a fi adevărată,” a afirmat Hasan, privind posibilitățile pe care le oferă analiza ADN-ului.
