Criza apei de la barajul Paltinu: Un incident evitat?
Criza apei provocată de lucrările de la Barajul Paltinu nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unei serii de decizii întârziate și a unei lipse de coordonare între instituțiile responsabile. Raportul preliminar al Ministerului Mediului, publicat recent, subliniază că situația actuală a fost generată de o manevră tehnică efectuată pe 17 iunie 2025, când s-a constatat o diminuare a jetului de apă evacuat din cauza unei obstrucții în canalul de aducțiune.
În urma acestei constatări, autoritățile au decis să scadă nivelul apei din acumulare, inițial până la cota 620 mdM, iar ulterior, după o inspecție subacvatică, până la 603-604 mdM, pentru a permite intervenții la instalații. Această decizie, deși tehnică, a venit cu un risc semnificativ: creșterea turbidității apei, fenomen care, la șase luni distanță, a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă.
Comunicarea deficitară între instituții
Raportul evidențiază că, până pe 22 octombrie 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița nu a informat S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. despre acțiunile întreprinse și riscurile asociate, inclusiv riscul creșterii turbidității apei evacuate. Deși a avut loc o întâlnire la Barajul Paltinu cu toate instituțiile implicate, obligațiile asumate pe hârtie nu au fost respectate în practică.
În cadrul acestei întâlniri, s-a stabilit că A.B.A. Buzău – Ialomița va elabora un program de scădere a nivelului apei, dar documentele care să ateste acest program și informarea utilizatorilor din aval nu au fost găsite în dosar. Această lipsă de reacție a fost evidentă și în raportarea la fenomenele meteo, Administrația Bazinală neavând solicitări de prognoze meteorologice și hidrologice în perioada critică.
Consecințele întârzierilor și neglijenței
În timp ce nivelul apei din baraj era în scădere pentru lucrări, în perioada 27-28 noiembrie 2025, au fost emise coduri galbene și portocalii de fenomene meteo periculoase. Această situație a fost agravată de lipsa de coordonare a autorităților, care nu au reușit să finalizeze lucrările înainte de venirea iernii.
Raportul subliniază că incidentul de la golirea de fund GF2 a fost observat pe 17 iunie 2025, dar documentele necesare pentru intervenții au fost întocmite cu întârziere, până la intrarea în sezonul rece, ceea ce a crescut riscurile meteorologice și hidrologice. De asemenea, A.B.A. Buzău – Ialomița nu a efectuat verificările de rutină la S.C. E.S.Z. Prahova S.A., ceea ce a contribuit la agravarea situației.
Responsabilitatea operatorului de apă
Operatorul de apă, S.C. E.S.Z. Prahova S.A., nu a luat măsuri de atenționare a distribuitorilor de apă cu privire la riscurile asociate creșterii turbidității apei evacuate. Deși s-a discutat despre aceste riscuri în cadrul întâlnirii din 22 octombrie 2025, operatorul nu a asigurat rezervele necesare pentru a menține livrarea apei potabile către distribuitori.
Raportul mai semnalează că, de-a lungul anilor, Administrația Națională „Apele Române” nu a gestionat corespunzător relația contractuală cu operatorul, neefectuând verificări periodice, deși contractul prevedea astfel de obligații. Această neglijență a contribuit la incapacitatea de a răspunde eficient la criza apei de la Barajul Paltinu.
Concluzie
În concluzie, criza apei de la Barajul Paltinu nu este doar un incident izolat, ci un exemplu clar al eșecului sistemic al autorităților de a colabora și de a acționa proactiv. Raportul Ministerului Mediului ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru toate instituțiile implicate, subliniind necesitatea unei coordonări mai bune și a unei responsabilități asumate în gestionarea resurselor de apă.
