Doar unul din 40 de studenți români alege să muncească în timpul facultății
Conform unui studiu recent, tinerii din România se confruntă cu o severă eficiență în integrarea pe piața muncii, având în vedere că numai 2,4% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani aleg să lucreze în timp ce își desfășoară studiile. Această cifră contrastantă cu restul Uniunii Europene, unde un sfert dintre tineri activează profesional, ridică întrebări cu privire la accesibilitatea oportunităților de muncă pentru studenți. Specialiștii atrag atenția asupra unei astfel de situații, susținând că lipsa de experiență profesională devine o barieră majoră pentru tinerii care doresc să avanceze în carieră.
Studenții români se confruntă adesea cu provocări reale în a jongla între cursuri și o eventuală locuință, având, în medie, 21 de ore de cursuri pe săptămână și adăugând 15 ore de studiu individual. În contrast, media europeană este semnificativ mai scăzută, cu doar 16 ore de predare, ceea ce sugerează un program mai flexibil pentru studenții din alte țări.
Mai mult decât atât, salariile reduse la pozițiile entry-level sunt un alt factor des invocat de tineri, care consideră că ar trebui să beneficieze de stimulente și încurajări din partea angajatorilor. O studentă a menționat: „Salariile mi se par destul de mici, sinceră să fiu. Cred că ar trebui să fim prioritizați din punctul acesta de vedere.” Alt tânăr a explicat că, deși ar fi dorit să se angajeze, a ales să nu facă acest lucru pentru a nu afecta prezența sa la cursuri.
Sociologul Dan Pietre a explicat că „costurile de oportunitate” se transformă în pierderi notabile nu doar pentru studenți, ci și pentru economie, care nu se poate baza pe o forță de muncă educată și competențe esențiale. Această situație afectează nu doar tinerii, ci și potențialul de dezvoltare economică al țării.
În cazul celor care aleg să lucreze în timpul studiilor, obstacolele nu se opresc la salarii. Se confruntă adesea cu refuzuri din partea angajatorilor, care își doresc candidați cu experiență. Aceasta duce la un cerc vicios, unde tinerii care întârzie să își înceapă cariera sunt dezavantajați pe termen lung: „Un tânăr care își începe experiența de muncă mai târziu este într-un oarecare dezavantaj pe piața muncii”, a observat cercetătorul Alexandru Dănescu.
Așadar, este evident că există un decalaj clar în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii, iar soluțiile pot consta în stimularea angajării și sprijinirea inovațiilor care permit tinerilor să își dezvolte abilitățile necesare pentru a răspunde cerințelor pieței.
