O capodoperă uitată: simbolismul ascuns al războiului în arta lui Evelyn De Morgan
Într-o epocă dominată de conflicte și suferință, Evelyn De Morgan a reușit să transpună ororile Primului Război Mondial într-un limbaj artistic profund și simbolic. Lucrarea sa, „Moartea Dragonului”, pictată între 1914 și 1918, reprezintă o alegorie complexă a captivării umanității în fața lăcomiei și distrugerii. Această pictură, de o intensitate vizuală remarcabilă, este un exemplu elocvent al modului în care arta poate deveni un instrument de reflecție asupra tragediilor colective.
Peisajul stâncos, scăldat în lavă incandescentă, este populat de dragoni încoronați, simboluri ale puterii distructive și ale lăcomiei. În contrast, un înger înconjurat de un curcubeu aduce speranță și promisiunea renașterii spirituale. Această dualitate între suferință și mântuire este o temă recurentă în opera artistei, care a ales să reprezinte războiul nu prin scene de luptă, ci prin mituri și imagini codificate. Astfel, De Morgan a creat o punte între materialismul devastator al epocii și nevoia de spiritualitate și consolare.
Arta ca formă de protest și activism
Evelyn De Morgan nu a fost doar o artistă vizionară, ci și o activistă dedicată cauzelor pacifiste și drepturilor femeilor. Alegerea de a-și semna lucrările cu prenumele „Evelyn”, perceput ca fiind neutru, reflectă lupta sa pentru egalitate într-o lume artistică dominată de bărbați. În pictura „The Prisoner”, o femeie cu mâinile înlănțuite devine un simbol al opresiunii feminine, subliniind mesajul său de eliberare și dreptate socială.
Influențată de spiritualism și de ideea vieții de după moarte, De Morgan a văzut în artă o cale de a oferi speranță și consolare. Chiar și în cele mai întunecate lucrări, precum „Moartea Dragonului”, artista lasă o fereastră deschisă către lumină, subliniind credința sa în triumful binelui asupra răului. „Nu trebuie niciodată să lauzi războiul,” scria ea. „Diavolul l-a inventat.”
Simbolismul dens și relevanța contemporană
Picturile lui De Morgan sunt încărcate de simboluri care reflectă suferința umană, păcatul, mântuirea și eliberarea. Moartea este adesea reprezentată prin clepsidre, monștri marini sau îngeri întunecați, în timp ce salvarea este personificată de figuri feminine înaripate, zeițe sau protectoare. Această estetică vizionară prefigurează arta fantasy modernă și benzile desenate contemporane, cu monștri și eroine care amintesc de universuri precum „Game of Thrones”.
Într-o epocă în care femeile erau adesea reduse la roluri decorative, Evelyn De Morgan le-a transformat în simboluri ale speranței și acțiunii morale. Prin lucrările sale, ea a reușit să transmită mesaje universale despre lupta dintre materialism și spiritualitate, despre suferință și renaștere. „Moartea Dragonului” rămâne o capodoperă uitată, dar plină de relevanță, un mesaj codificat către o lume care încă mai caută salvare din haos.
