CSM, atac dur la grupul pe justiție a lui Bolojan
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat un atac vehement împotriva Comitetului de Analiză a Legislației în Domeniul Justiției, condus de Ilie Bolojan. Acuzațiile sunt grave: magistrații susțin că în cadrul acestui grup de lucru se intenționează formularea de propuneri legislative într-un mod netransparent, fără a se specifica cine sunt inițiatorii acestor modificări.
În data de 14 ianuarie 2026, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat la o întâlnire la sediul Guvernului, unde s-a discutat despre utilitatea demersului inițiat de Prim-ministrul României. Discuțiile s-au concentrat pe teme administrative, cum ar fi dosarul electronic și deficitul de personal, ignorând atribuțiile stabilite prin Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, care ar trebui să fie gestionate de instituții legale precum CSM, Ministerul Justiției sau Comitetul de Management Strategic.
CSM a subliniat că textele de lege ce urmează a fi discutate sunt netransparente, iar lipsa de informații privind inițiatorii acestora denotă o serioasă neglijență față de realitățile judiciare. Reprezentanții CSM au oferit un exemplu concret: o propunere care, deși vizează păstrarea continuității completului de judecată, ar putea duce la desființarea automată a acestuia în cazul absenței judecătorului mai mult de 30 de zile, ceea ce ar contrazice scopul declarat al propunerii.
CSM a exprimat îngrijorări legitime cu privire la obiectivele reale ale Comitetului, la modul de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-au clarificat criteriile de selecție a invitaților, iar unele asociații profesionale au fost invitate, în timp ce altele au fost excluse. De asemenea, nu s-a precizat cine stabilește agenda Comitetului și cum ajung temele de discuție pe aceasta.
Secția pentru judecători a constatat că baza de constituire și funcționare a acestui Comitet este profund echivocă, fără un temei normativ clar care să definească statutul său juridic, competențele și limitele mandatului. Această ambiguitate face imposibilă identificarea naturii activității Comitetului, transformându-l într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.
În aceste condiții, CSM a subliniat că participarea la un demers marcat de ambiguitate instituțională și lipsă de transparență riscă să ofere o aparență de legitimitate unui proces care nu dispune de credibilitate și de garanțiile necesare pentru un dialog instituțional real. Deși Secția pentru judecători nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ, consideră că discuțiile trebuie să aibă loc într-un cadru clar și legal, între profesioniști, fără influențe externe sau emoții publice.
Vrei să vezi mai des știrile Accentul Zilei în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google