ÎCCJ contestă din nou la CCR Legea pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să conteste din nou la Curtea Constituțională a României (CCR) proiectul de lege referitor la pensiile magistraților, invocând lipsa unei urgențe demonstrabile în adoptarea acestuia. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat că Guvernul, condus de Ilie Bolojan, nu a prezentat argumente convingătoare care să justifice necesitatea rapidității acestei reforme.
În cadrul unei declarații, Alistar a subliniat că „caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală”. Aceasta se referă la invocarea condiționalităților din PNRR, care, conform documentelor Comisiei Europene, nu se leagă de stabilirea modalității de pensionare, ci de o propunere inițială privind supraimpozitarea.
Critica Guvernului și nemulțumirile magistraților
ÎCCJ a subliniat că Guvernul nu a justificat urgența reformei în contextul situației economice și bugetare actuale. Magistrații au exprimat nemulțumiri față de lipsa de date concrete care să arate impactul pe care reforma pensiilor magistraților îl va avea asupra bugetului. „Invocarea condițiilor economice care necesită această intervenție nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii următori”, a adăugat Alistar.
Decizia ÎCCJ și sesizarea CCR
Într-o ședință desfășurată vineri, judecătorii de la ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Această decizie a fost anticipată, având în vedere că magistrații au fost convocați anterior de președinta instanței supreme, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția în cadrul Secțiilor Unite.
Proiectul de lege, care a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prevede modificări semnificative în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților, inclusiv stabilirea vârstei de pensionare și modalitatea de calcul a pensiei. Printre modificările propuse se numără instituirea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați.
Controversele legate de pensiile speciale
Proiectul de lege a stârnit controverse, iar magistrații au fost vocali în opoziția lor față de ideea de a primi doar 70% din ultimul salariu net la pensie. Aceștia consideră că modificările propuse nu reflectă realitatea și nevoile sistemului judiciar. De asemenea, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru promovarea rapidă a acestei legi, ceea ce a generat și mai multe critici din partea Opoziției, care a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură.
În concluzie, situația pensiilor magistraților rămâne un subiect de intensă dezbatere, cu implicații semnificative pentru sistemul judiciar din România. ÎCCJ continuă să conteste măsurile guvernamentale, iar viitorul reformei pensiilor magistraților depinde de deciziile CCR.
