Blackout-ul care zguduie Europa: lecții ignorate de România
Într-un context global marcat de vulnerabilități energetice, recentele pene de curent masive din Spania și Portugalia ridică întrebări esențiale despre capacitatea României de a gestiona astfel de crize. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a avertizat asupra necesității unei pregătiri riguroase pentru scenarii care, deși par de domeniul științifico-fantasticului, devin tot mai probabile. Într-o lume interconectată, unde dependența de energie electrică este absolută, un blackout ar putea paraliza infrastructura națională.
O experiență personală care ar trebui să fie un semnal de alarmă
Grindeanu a rememorat propria experiență din Italia, în urmă cu peste două decenii, când o pană de curent de 24 de ore a blocat complet transportul public și activitățile cotidiene. Această amintire subliniază cât de rapid se poate transforma o societate modernă într-una disfuncțională în absența energiei electrice. În România, un astfel de scenariu ar afecta trenurile electrificate, metroul, traficul aerian și chiar alimentarea autobuzelor, demonstrând interdependența infrastructurii critice de sursele de energie.
Pregătirea pentru imprevizibil: o necesitate, nu o opțiune
Ministrul a subliniat că fiecare instituție a statului are comitete pentru situații de urgență, însă eficiența acestora rămâne discutabilă. Într-o lume în care războaiele, crizele climatice și atacurile cibernetice devin tot mai frecvente, ignorarea riscurilor asociate unui blackout ar putea avea consecințe devastatoare. Grindeanu a comparat această posibilitate cu războiul din Europa, care, acum un deceniu, părea imposibil, dar care astăzi este o realitate la granițele României.
Impactul unui blackout: o întoarcere în timp
Un blackout generalizat ar putea aduce România înapoi în epoca austerității energetice din perioada comunistă. Grindeanu a evocat vremurile în care circulația era oprită pe timpul iernii din cauza lipsei de energie. Astăzi, însă, consecințele ar fi mult mai grave, având în vedere complexitatea infrastructurii moderne. Lipsa curentului electric ar afecta nu doar transportul, ci și operațiunile de control aerian, alimentarea cu combustibil și funcționarea instituțiilor esențiale.
Un avertisment ignorat?
Evenimentele din Spania și Portugalia ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile române. În timp ce alte state europene își consolidează măsurile de prevenție și răspuns, România pare să rămână vulnerabilă. Grindeanu a subliniat că remedierea unui blackout necesită o pregătire meticuloasă și o coordonare eficientă între instituții. Fără aceste măsuri, țara noastră riscă să fie prinsă nepregătită în fața unei crize inevitabile.
