Cum a devenit Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor o Sinecură
Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, cunoscută anterior sub denumirea de Agenția Națională Antidrog (ANA), a fost transformată în timp într-o instituție fără viziune și energie, condusă de oameni favorizați politic, lipsiți de competență specifică. La conducerea agenției se află Luciana Buliga, un membru al Partidului Național Liberal, care recunoaște că a ajuns aici nu prin merite profesionale, ci printr-o negociere politică.
Așa cum susțin experți în domeniu, în ciuda avertizărilor cu privire la creșterea consumului de droguri în rândul tinerilor, agenția nu a reușit să implementeze măsuri eficiente. Fostul șef al agenției a evidențiat faptul că un număr redus de angajați, doar cinci, nu pot face față unei probleme atât de complexe și răspândite. De asemenea, o criză recentă, în care un minor în vârstă de 13 ani a comis o crimă, a adus în prim-plan problema consumului de droguri în rândul adolescenților.
Declinul agenției și impactul asupra tinerilor
Această situație a fost amplificată de faptul că, în România, copiii încep să consume droguri din ce în ce mai devreme, la vârste sub 13 ani. Localitatea Cenei a fost luată ca exemplu, unde se menționează că mulți copii de doar zece ani sunt expuși la consumul de substanțe interzise. Antrenorii și părinții acuză autoritățile că nu iau măsuri suficiente pentru a combate acest fenomen îngrijorător, care devine în fiecare zi mai neliniștitor pentru societate.
Politica de personal al agenției
Luciana Buliga, actuala conducătoare a agenției, se laudă cu o educație în domeniul sănătății, însă absența unui CV public detaliat ridică semne de întrebare cu privire la competențele sale efective. Aceasta a ocupat anterior funcții în domenii care nu au nicio legătură directă cu politicile de droguri. La rândul său, Rareș Petru Achiriloaie, care s-a aflat anterior la conducerea agenției, nu avea experiență în domeniul combaterii consumului de droguri, ceea ce subliniază o practică comună de angajare pe criterii politice, nu de competență profesională.
Desființarea Agenției Naționale Antidrog
În decembrie 2025, Agenția Națională Antidrog a fost desființată oficial. Noua structură, Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, ar trebui să preia atribuțiile anterior gestionate de ANA. Totuși, ordinea de zi a agenției și întrebările cu privire la eficiența acesteia rămân valabile, având în vedere problemele sistemice existente. De asemenea, într-o lume în care substanțele interzise se vând cu ușurință și la prețuri mai mici decât cele ale înghețatelor, viitorul tinerilor din România pare sumbru.
Accesibilitatea drogurilor între tineri
Accesibilitatea drogurilor a devenit alarmantă, iar tinerii nu par să fie conștienți de riscurile pe care le asumă. Un raport recent arată că unul din cinci adolescenți a fost abordat cu oferte de droguri în școli sau în apropierea acestora, iar aproape jumătate dintre cei care au întâlnit astfel de propuneri au cedat. Conform cercetărilor, aproximativ 10% dintre liceeni din București au consumat droguri cel puțin o dată, un semnal clar că sistemul nu reușește să ofere tinerilor sprijinul necesar.
Concluzii
Este esențial ca autoritățile să recunoască gravitatea situației și să acționeze ferm în combaterea consumului de droguri din rândul tinerilor, mai ales având în vedere că instituțiile care ar trebui să se ocupe de aceste probleme sunt prăbușite sub greutatea politizării și incompetenței. Nevoia de măsuri eficiente, educație și prevenție este urgentă pentru a asigura un viitor mai sigur tinerelor generații din România.
