Înghețarea pensiilor: o decizie controversată pe masa Avocatului Poporului
Într-un context economic marcat de austeritate, măsura înghețării pensiilor a stârnit reacții vehemente din partea sindicatelor și a societății civile. Sindicaliștii au solicitat intervenția Avocatului Poporului pentru a contesta la Curtea Constituțională această decizie, considerată o încălcare a drepturilor fundamentale ale pensionarilor. În locul unei majorări de 12% a pensiilor, prevăzută inițial pentru anul 2025, guvernul a optat pentru menținerea acestora la nivelul anterior, prin controversata ordonanță „trenuleț”.
Avocatul Poporului, instituția responsabilă cu protejarea drepturilor cetățenilor, are acum sarcina de a evalua constituționalitatea acestei măsuri. În timp ce majoritatea parlamentară susține decizia executivului, criticii subliniază impactul devastator asupra nivelului de trai al pensionarilor, în special în regiunile cele mai sărace ale țării.
Disparități regionale alarmante: pensiile sub media națională
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, județele Botoșani și Vaslui înregistrează cele mai mici pensii medii din țară, de 1945 lei și, respectiv, 1995 lei. Aceste valori sunt considerabil sub media națională de 2459 lei, ceea ce evidențiază inegalitățile economice profunde dintre regiunile României. Pensionarii din aceste județe sunt nevoiți să supraviețuiască cu aproximativ 64 de lei pe zi, o sumă insuficientă pentru a acoperi nevoile de bază.
În contrast, doar trei regiuni depășesc media națională: București-Ilfov, cu o pensie medie de 3017 lei, vestul țării, cu 2590 lei, și centrul țării, cu 2503 lei. Aceste discrepanțe subliniază polarizarea economică și necesitatea unor politici mai echitabile pentru susținerea categoriilor vulnerabile.
Raportul pensionari-salariați: un dezechilibru structural
Un alt aspect îngrijorător este raportul dintre numărul pensionarilor și cel al salariaților, care la nivel național este de 8 la 10. În județele Vaslui și Teleorman, acest raport ajunge la 14 și, respectiv, 15 pensionari la 10 salariați, ceea ce pune o presiune enormă pe sistemul de pensii. În schimb, în București și Ilfov, raportul este de doar 4 pensionari la 10 salariați, reflectând o situație economică mai favorabilă.
Aceste variații teritoriale indică o nevoie urgentă de reforme structurale care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii și să reducă inegalitățile regionale. În absența unor măsuri adecvate, povara financiară asupra salariaților va continua să crească, iar pensionarii din regiunile defavorizate vor rămâne captivi într-un cerc vicios al sărăciei.
Consecințele sociale ale măsurilor de austeritate
Înghețarea pensiilor nu este doar o problemă economică, ci și una socială. Pensionarii din regiunile cu pensii sub media națională se confruntă cu dificultăți majore în accesarea serviciilor medicale, achiziționarea medicamentelor și acoperirea cheltuielilor de bază. În plus, măsura afectează indirect și familiile acestora, care sunt adesea nevoite să suplimenteze veniturile insuficiente ale vârstnicilor.
În acest context, decizia guvernului de a îngheța pensiile ridică întrebări fundamentale despre prioritățile politice și despre angajamentul față de protecția categoriilor vulnerabile. Rămâne de văzut dacă Avocatul Poporului va interveni pentru a contesta această măsură și dacă Curtea Constituțională va considera că drepturile pensionarilor au fost încălcate.
Un apel la echitate și sustenabilitate
Problema înghețării pensiilor scoate la iveală provocările majore cu care se confruntă sistemul de protecție socială din România. Disparitățile regionale, dezechilibrul dintre pensionari și salariați și impactul social al măsurilor de austeritate necesită o abordare integrată și sustenabilă. În absența unor soluții concrete, inegalitățile vor continua să se adâncească, afectând nu doar pensionarii, ci și întreaga societate.
