Ipoteza șocantă: implicarea românilor în jaful tezaurului dacic
Autoritățile din Olanda și România investighează intens furtul spectaculos al unor artefacte dacice de la Muzeul Drents. Ipoteza conform căreia unii dintre hoți ar putea fi români a fost recent luată în calcul, alături de implicarea celebrului clan Remmo, de origine libanezo-kurdă, cunoscut pentru activitățile sale infracționale în Germania. Această ipoteză ridică întrebări serioase despre securitatea patrimoniului cultural românesc și despre colaborarea internațională în astfel de cazuri.
Detalii despre jaf: mașina folosită și metodele hoților
Investigațiile au scos la iveală că hoții au utilizat un Volkswagen Golf gri închis, furat anterior, pentru a-și asigura evadarea. Mașina a fost ulterior găsită incendiată sub un viaduct, indicând o încercare clară de a șterge urmele. În timpul jafului, hoții au folosit un dispozitiv exploziv pentru a pătrunde în muzeu, de unde au sustras obiecte de o valoare inestimabilă, inclusiv coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice. Aceste artefacte, simboluri ale istoriei și culturii românești, sunt acum pierdute, iar autoritățile încearcă să determine dacă ele vor fi utilizate ca monedă de schimb sau pentru răscumpărare.
Colaborare internațională și nereguli contractuale
O echipă de criminaliști români a fost trimisă în Olanda pentru a colabora cu poliția locală în investigarea cazului. Totuși, ancheta a scos la iveală nereguli grave în contractul dintre Muzeul Național de Istorie al României și instituția olandeză. Se pare că transportul artefactelor s-a realizat în condiții improprii, acestea fiind învelite în hârtii și depozitate în cutii de carton, o practică ce ridică semne de întrebare cu privire la respectarea standardelor internaționale de protecție a patrimoniului.
Reacții și măsuri propuse
Furtul a generat un val de indignare în România, iar managerul Muzeului Brukenthal a solicitat ca instituțiile culturale să fie păzite de jandarmi pentru a preveni astfel de incidente. În același timp, președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a criticat lipsa de supraveghere a artefactelor și a cerut ca acestea să nu mai părăsească România. În cadrul unei ședințe de urgență, ministrul Culturii și directorul Muzeului Național de Istorie au fost audiați, iar demiterea directorului a fost cerută de oficiali.
Un gest remarcabil: recompensa pentru recuperarea tezaurului
Un antreprenor olandez stabilit în București a oferit o recompensă de 100.000 de euro pentru informații care ar putea duce la recuperarea artefactelor furate. Acest gest subliniază importanța protejării patrimoniului cultural și necesitatea unei colaborări internaționale eficiente pentru a preveni astfel de pierderi.
Consecințe și lecții pentru viitor
Acest incident tragic evidențiază vulnerabilitățile sistemului de protecție a patrimoniului cultural românesc. Este imperativ ca autoritățile să implementeze măsuri stricte de securitate și să asigure respectarea standardelor internaționale în transportul și expunerea artefactelor. În plus, colaborarea internațională trebuie consolidată pentru a combate rețelele infracționale care amenință moștenirea culturală globală.
