„Pușculița” baronului roșu din Vâlcea: Afacerea de 150 de milioane pe an care sfidează transparența
Într-un peisaj economic dominat de opacitate, Lucian Rădulescu, fratele președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, controlează o afacere de proporții colosale. Firma de stat pe care o conduce generează anual venituri de 150 de milioane de lei, însă detaliile privind cheltuielile și gestionarea acestor fonduri rămân ascunse publicului. Această situație ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea în administrarea resurselor publice.
Un imperiu construit pe active de stat
Lucian Rădulescu a preluat conducerea Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă (TBRCM) în 2019, după ce a fost membru în Consiliul de Administrație al aceleiași companii. Sub conducerea sa, compania gestionează 13 hoteluri răspândite în întreaga țară, cu o capacitate totală de 3200 de locuri de cazare. Valoarea contabilă a activelor administrate de TBRCM este estimată la 25 de milioane de euro, însă valoarea reală de piață este considerabil mai mare.
Cu toate acestea, între 2019 și 2023, valoarea contabilă a activelor a scăzut de la 141 de milioane de lei la 116 milioane de lei, o diminuare de aproape 30 de milioane. Această scădere ridică suspiciuni cu privire la posibile vânzări sau manipulări contabile menite să pregătească terenul pentru înstrăinarea activelor.
Cheltuieli neclare și lipsa licitațiilor publice
Deși TBRCM este o companie de stat, modul în care sunt gestionate bugetele sale este departe de a respecta standardele de transparență. În ultimii cinci ani, compania nu a utilizat Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru nicio achiziție, evitând astfel procedurile de licitație publică. În această perioadă, firma a încasat aproximativ o jumătate de miliard de lei, însă destinația acestor fonduri rămâne necunoscută.
Absența licitațiilor și a raportărilor detaliate privind cheltuielile ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt alocate resursele publice. Această practică nu doar că subminează încrederea publicului, dar creează și un teren fertil pentru posibile abuzuri și nereguli financiare.
Un model de administrare controversat
Lucian Rădulescu nu este străin de controverse. De-a lungul carierei sale, acesta a oscilat între politică și afaceri cu statul, ocupând funcții precum cea de consilier județean și gestionând proiecte de reabilitare a școlilor și primăriilor din județul Vâlcea. În ciuda acestor realizări, activitatea sa la TBRCM ridică întrebări serioase despre etica și integritatea în administrarea resurselor publice.
În lipsa unor explicații clare din partea companiei sau a fraților Rădulescu, suspiciunile legate de gestionarea fondurilor și de scăderea valorii activelor rămân neelucidate. Această situație evidențiază necesitatea unor mecanisme mai stricte de supraveghere și raportare în cadrul companiilor de stat.
Consecințele lipsei de transparență
Faptul că o companie de stat cu venituri anuale de 150 de milioane de lei operează fără a respecta standardele de transparență și responsabilitate este alarmant. Această situație nu doar că afectează încrederea publicului în instituțiile statului, dar pune și sub semnul întrebării eficiența utilizării resurselor publice.
Într-un context în care transparența și responsabilitatea ar trebui să fie priorități, cazul TBRCM sub conducerea lui Lucian Rădulescu reprezintă un exemplu elocvent al problemelor sistemice care afectează administrația publică din România. Fără măsuri concrete pentru a remedia aceste deficiențe, riscul de perpetuare a unor astfel de practici rămâne ridicat.
