România sub asediul atacurilor hibride: o realitate alarmantă
Într-un context geopolitic tot mai tensionat, România a devenit ținta unor atacuri hibride sofisticate, orchestrate de Federația Rusă. Conform raportului DIICOT pentru anul 2024, aceste acțiuni includ sabotaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice și chiar atacuri asupra infrastructurii subacvatice, similare celor din Marea Baltică. Scopul acestor operațiuni este de a testa capacitatea de apărare a statelor NATO și de a exploata vulnerabilitățile infrastructurale.
Un arsenal de tehnici hibride: de la atacuri cibernetice la sabotaj fizic
Raportul DIICOT evidențiază o schimbare semnificativă în tactica Federației Ruse. În locul metodelor tradiționale de spionaj, Rusia recurge la recrutarea de indivizi prin rețele sociale, oferindu-le sume considerabile pentru a executa ordinele primite. Aceste acțiuni au vizat nu doar România, ci și alte 12 state europene, inclusiv Germania, Franța și Polonia. În cele mai multe cazuri, atacurile nu au produs victime, dar au generat pagube semnificative și au testat limitele autorităților naționale.
Recrutarea online: o nouă dimensiune a amenințărilor
Un aspect alarmant al raportului este utilizarea platformelor online, precum Telegram, pentru recrutarea de persoane dispuse să participe la acțiuni subversive. Salariile oferite variază de la câteva sute la câteva mii de dolari, iar misiunile includ sabotarea infrastructurii critice. Un exemplu concret este cazul unui cetățean columbian arestat în România, care plănuia să distrugă sonde petroliere și stații de gaze naturale.
Radicalizarea internă: un risc în creștere
Deși România nu s-a confruntat cu atacuri teroriste directe în 2024, propaganda organizației Stat Islamic continuă să atragă susținători în țară. Radicalizarea cetățenilor români, în special a tinerilor și minorilor, reprezintă un risc semnificativ. Activitățile de propagandă se desfășoară predominant online, iar autoritățile întâmpină dificultăți în identificarea și prevenirea acestor amenințări.
Atacuri hibride: o strategie de destabilizare
Scopul principal al acestor atacuri este de a destabiliza statele membre NATO, de a identifica punctele slabe ale infrastructurii și de a suprasolicita resursele autorităților de securitate. În România, numărul cazurilor de divulgare a informațiilor secrete de stat a crescut ușor, ceea ce indică o intensificare a activităților subversive. În 2024, DIICOT a soluționat 94 de cauze legate de infracțiuni de terorism și securitate națională, trimițând în instanță 15 inculpați.
Un viitor incert: provocări pentru securitatea națională
Raportul DIICOT subliniază complexitatea amenințărilor hibride și dificultatea autorităților de a le contracara. Utilizarea unor metode de atac simpliste, dar eficiente, cum ar fi dispozitivele explozive improvizate, complică și mai mult eforturile de prevenire. În acest context, România și aliații săi trebuie să își consolideze capacitățile de apărare și să adopte măsuri proactive pentru a face față acestor provocări emergente.
