Un tren spre Brașov ajunge spre Buzău: eroare sau neglijență?
Un incident neobișnuit a avut loc pe ruta feroviară București-Brașov, când trenul IR 1635 a deviat inexplicabil spre Buzău. Această abatere a fost semnalată în stația Brazi, din Ploiești, unde trenul a schimbat direcția, îndreptându-se spre Gara de Sud. Evenimentul a generat confuzie și nemulțumiri în rândul pasagerilor, mai ales că trenul acumulase deja o întârziere semnificativă de peste 30 de minute.
Un călător a relatat că trenul a avut un comportament haotic, oprindu-se și mergând înapoi de mai multe ori pe o distanță considerabilă. Acesta a menționat că situația a fost cauzată de un accident anterior în zona Scroviștea, ceea ce a complicat și mai mult desfășurarea călătoriei. Pasagerii au fost martorii unor manevre neobișnuite, care au amplificat disconfortul și incertitudinea.
Reacția CFR Călători: responsabilitatea infrastructurii
În urma acestui incident, CFR Călători a emis un comunicat prin care a subliniat că responsabilitatea pentru această situație nu le aparține. Compania a indicat că vina trebuie căutată la Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, care gestionează infrastructura feroviară și coordonează circulația trenurilor. Potrivit declarațiilor oficiale, CNCF CFR SA este responsabilă pentru organizarea și dirijarea traficului feroviar, inclusiv pentru gestionarea situațiilor neprevăzute.
Acest răspuns a ridicat întrebări cu privire la coordonarea și comunicarea dintre entitățile implicate în administrarea transportului feroviar. Lipsa unei asumări clare a responsabilității a generat nemulțumiri în rândul publicului, care se confruntă frecvent cu întârzieri și probleme similare în sistemul feroviar românesc.
Un simptom al problemelor sistemice?
Incidentul de pe ruta București-Brașov-Buzău scoate la lumină deficiențele structurale ale infrastructurii feroviare din România. De la întârzieri cronice până la erori de coordonare, aceste probleme reflectă o lipsă de investiții și modernizare în sectorul feroviar. În ciuda numeroaselor promisiuni de reformă, astfel de incidente continuă să submineze încrederea publicului în transportul feroviar.
În contextul în care transportul feroviar ar trebui să reprezinte o alternativă sustenabilă și eficientă, astfel de evenimente pun sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona și îmbunătăți acest sector vital. Rămâne de văzut dacă acest incident va determina o reevaluare a priorităților și o alocare mai eficientă a resurselor pentru modernizarea infrastructurii feroviare.
