„Un curier v-a fost asignat” – O expresie controversată, dar acceptabilă?
În era digitalizării și a comerțului online, limbajul utilizat în comunicarea cu clienții devine din ce în ce mai tehnic și mai influențat de termeni împrumutați din alte limbi. Expresia „un curier v-a fost asignat” este un exemplu elocvent al acestei tendințe, fiind frecvent întâlnită în notificările aplicațiilor de livrare. Dar cât de corectă este utilizarea verbului „a asigna” în acest context?
Conform explicațiilor oferite de Ana Iorga în rubrica „Pe cuvânt”, verbul „a asigna” este sinonim cu „a repartiza” sau „a aloca” și este utilizat în mod obișnuit în domeniul livrărilor. Deși acest termen nu este inclus în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), el apare în alte surse lexicografice, precum micul dicționar academic, unde sensurile sale sunt detaliate și contextualizate. Astfel, utilizarea sa poate fi considerată validă, chiar dacă nu este pe deplin consacrată în uzul general al limbii române.
Originea și evoluția termenului „a asigna”
Istoric vorbind, verbul „a asigna” are rădăcini în limbajul juridic și economic, unde desemnează acțiuni precum „a afecta un fond pentru plata unei datorii” sau „a emite un mandat de plată”. În perioada interbelică, acest termen era utilizat și în sensuri mai generale, precum „a fixa” sau „a determina”. De exemplu, se putea spune că o anumită zi a fost „asignată” pentru un eveniment specific.
În prezent, utilizarea sa s-a extins în domenii precum logistica și livrările, unde desemnează procesul de alocare a unui curier pentru o comandă. Această extindere semantică reflectă adaptabilitatea limbajului la nevoile contemporane, dar ridică și întrebări legate de puritatea lingvistică și de influențele externe asupra limbii române.
Legalitatea lingvistică și acceptabilitatea uzului
Deși nu este inclus în DEX, utilizarea verbului „a asigna” poate fi considerată corectă din punct de vedere lingvistic, având în vedere că sensurile sale sunt bine definite în alte surse lexicografice. În plus, frecvența utilizării sale în contexte specifice, precum livrările, contribuie la legitimitatea sa în uzul cotidian. Astfel, expresia „un curier v-a fost asignat” nu poate fi considerată o greșeală, ci mai degrabă o adaptare a limbajului la cerințele unei societăți în continuă schimbare.
Cu toate acestea, este important de menționat că există alternative mai familiare și mai bine integrate în limba română, precum „un curier v-a fost alocat” sau „un curier v-a fost repartizat”. Alegerea între aceste variante depinde de preferințele stilistice ale utilizatorului și de contextul în care este utilizată expresia.
Concluzii intermediare: între tradiție și modernitate
Dezbaterea privind utilizarea verbului „a asigna” evidențiază tensiunea dintre conservarea tradițiilor lingvistice și adaptarea la noile realități tehnologice și sociale. În timp ce unii pot considera acest termen ca fiind un exemplu de influență excesivă a limbilor străine asupra limbii române, alții îl văd ca pe o necesitate practică într-un context globalizat.
Astfel, expresia „un curier v-a fost asignat” devine un simbol al transformărilor lingvistice contemporane, invitând la o reflecție mai profundă asupra modului în care limbajul evoluează pentru a răspunde nevoilor unei societăți aflate în continuă schimbare.
