Dezvăluiri șocante despre inundațiile din 2014: cine a decis sacrificarea satelor românești?
Inundațiile devastatoare din primăvara anului 2014 au lăsat urme adânci în comunitățile din Dolj, Teleorman și Gorj. Peste două mii de locuințe au fost distruse, iar terenurile agricole au fost acoperite de ape. Însă, ceea ce părea inițial o catastrofă naturală s-a dovedit a fi rezultatul unei decizii controversate luate în culisele puterii. Victor Ponta, fostul premier al României, a recunoscut recent că a ordonat deschiderea Porților de Fier pentru a proteja Belgradul, capitala Serbiei, în detrimentul satelor românești.
Localnicii din zonele afectate au fost luați prin surprindere de creșterea bruscă a debitului Dunării. Nimeni nu i-a avertizat despre pericolul iminent, iar autoritățile locale au fost la fel de nepregătite. Daniel Naicu, director al Apelor Române Jiu, a declarat că nici măcar instituțiile responsabile nu au fost informate despre această decizie. „Debitul Dunării s-a dublat într-un timp foarte scurt, iar noi am fost nevoiți să intervenim de urgență. Unii oameni au înțeles, pe alții i-am evacuat cu forța, pentru a preveni tragedii,” a explicat acesta.
Furia localnicilor: „Nici să nu-l văd, e un trădător!”
Dezvăluirile lui Ponta au stârnit un val de indignare în rândul celor afectați. Un fermier din Dolj a declarat: „Nici să nu-l văd, vă spun că nici să nu-l văd, pentru că e un trădător. El trebuia să-și apere țara, nu să apere Belgradul. Pentru ce a făcut asta? Era român sau străin?”
Primarul din Pristol, Ion Neamțu, a fost la fel de revoltat: „Sunt surprins. Cum să pui în pericol viața propriilor cetățeni pentru a salva alte state? Indiferent cât de prieteni am fi, această decizie este de neconceput.”
Un sacrificiu calculat sau o trădare națională?
Conform declarațiilor lui Ponta, decizia de a deschide Porțile de Fier a fost luată noaptea, fără consultarea autorităților locale sau a populației. Motivul invocat a fost protejarea Belgradului de inundațiile catastrofale care afectau Serbia, Bosnia și Herțegovina. În timp ce aceste țări se confruntau cu precipitații record, România a fost sacrificată pentru a diminua impactul asupra vecinilor săi.
Fostul primar al orașului Bechet, Gheorghe Ionele, a rememorat evenimentele: „La două zile după inundații, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, împreună cu vicepremierul de atunci, Liviu Dragnea, au venit să evalueze situația. Nivelul Dunării era alarmant, iar pagubele erau deja imense.”
Consecințele unei decizii controversate
Impactul deciziei de a deschide Porțile de Fier a fost devastator. Sute de familii au rămas fără adăpost, iar terenurile agricole au fost compromise. În ciuda monitorizării constante a Dunării, autoritățile nu au primit nicio avertizare despre iminența dezastrului. Localnicii, care inițial au crezut că se confruntă cu o calamitate naturală, au fost șocați să afle că totul a fost rezultatul unei decizii politice.
Victor Ponta a recunoscut public că a luat această decizie pentru a proteja Belgradul, iar ulterior a fost recompensat cu cetățenia sârbă. Această mărturisire a stârnit reacții vehemente, inclusiv o plângere penală pentru înaltă trădare depusă de fostul europarlamentar Vlad Gheorghe. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut lui Ponta să se retragă din cursa prezidențială, subliniind că „în niciun caz nu te mai poate crede cineva că ești suveranist.”
Un precedent periculos pentru viitor
Decizia de a sacrifica satele românești pentru a salva Belgradul ridică întrebări serioase despre prioritățile liderilor politici. Este justificabil să pui în pericol viețile propriilor cetățeni pentru a proteja interesele altor state? Această situație evidențiază lipsa de transparență și de responsabilitate a autorităților, precum și nevoia urgentă de a revizui mecanismele de luare a deciziilor în situații de criză.
