Promisiuni financiare pentru medici și asistente: realitate sau iluzie?
Ministerul Sănătății propune o măsură controversată: acordarea unui bonus de performanță de până la 5000 de euro anual pentru medici și asistente. Această inițiativă, prezentată sub forma unei ordonanțe de urgență, promite să recompenseze excelența profesională fără a afecta bugetul de stat. Totuși, criticile nu au întârziat să apară, iar întrebările legate de sustenabilitatea și echitatea acestei măsuri rămân fără răspunsuri clare.
Performanța în sănătate: un concept vag?
Proiectul de ordonanță prevede ca bonusurile să fie finanțate din veniturile proprii ale spitalelor publice, fără a depăși 2% din fondul de salarii. Cu toate acestea, lipsa unor criterii clare de performanță în sistemul de sănătate ridică semne de întrebare. Ministerul Sănătății recunoaște că, în prezent, nu există un cadru bine definit pentru evaluarea competențelor, ceea ce face dificilă implementarea acestei măsuri într-un mod transparent și echitabil.
Critici din partea sindicatelor și contextul economic
Sindicatele din sănătate au reacționat vehement, acuzând guvernul de încălcarea legislației și a contractelor colective de muncă. În plus, acestea solicită aplicarea noii legi a salarizării bugetarilor, care include deja criterii de performanță bine stabilite. Într-un context economic marcat de un deficit bugetar de 9,28% și de înghețarea salariilor pentru alți bugetari, această inițiativă pare să adâncească inechitățile și tensiunile din sectorul public.
Un pas înainte sau o strategie de avarie?
Deși Ministerul Sănătății susține că măsura nu va împovăra bugetul, rămâne neclar cum vor reuși spitalele să genereze venituri suficiente pentru a susține aceste bonusuri. În absența unor reforme structurale și a unei finanțări adecvate, această inițiativă riscă să devină doar o promisiune fără acoperire, menită să tempereze nemulțumirile din sistemul de sănătate.
Impactul asupra personalului medical
În teorie, bonusurile de performanță ar putea contribui la reducerea exodului de personal medical și la motivarea angajaților din sistemul public. Totuși, fără un cadru clar de implementare și fără resurse financiare sustenabile, această măsură riscă să creeze mai multe probleme decât soluții. În plus, discrepanțele între diferitele categorii de bugetari ar putea alimenta un sentiment de inechitate și frustrare.
Concluzii provizorii
Propunerea Ministerului Sănătății ridică numeroase întrebări legate de fezabilitate, echitate și impact pe termen lung. Într-un sistem de sănătate deja fragil, orice inițiativă care nu este bine fundamentată riscă să agraveze problemele existente. Rămâne de văzut dacă această măsură va reuși să aducă schimbările promise sau dacă va rămâne doar o altă inițiativă controversată într-un peisaj politic și economic complicat.
