Intervenția întârziată a scafandrilor: o criză de logistică sau de responsabilitate?
Un accident tragic petrecut pe viaductul Bahna din județul Mehedinți a scos la iveală deficiențe alarmante în gestionarea situațiilor de urgență. Un microbuz a plonjat în apele Dunării, iar intervenția scafandrilor a fost întârziată cu peste trei ore. Această întârziere ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a răspunde prompt în astfel de situații critice.
Un sistem de intervenție fragmentat și ineficient
La nivelul județului Mehedinți, doar doi scafandri sunt disponibili pentru intervenții subacvatice, însă procedurile impun prezența a cel puțin patru scafandri pentru a începe operațiunile. Această cerință procedurală a dus la solicitarea de sprijin din județele învecinate, ceea ce a întârziat semnificativ intervenția. Scafandrii suplimentari au fost aduși cu elicopterul din Caransebeș, dar chiar și așa, echipa completă a fost formată abia după sosirea scafandrilor din Drobeta Turnu Severin, la mai bine de trei ore de la accident.
O cronologie care evidențiază lipsa de coordonare
Accidentul a avut loc la ora 15:43, iar primul apel la 112 a fost înregistrat cinci minute mai târziu. Deși primele echipaje de pompieri au ajuns la fața locului în mai puțin de 20 de minute, intervenția efectivă în apă a fost amânată până la ora 18:45. În acest interval, malurile Dunării s-au umplut de echipaje și tehnică, dar lipsa personalului calificat a paralizat operațiunea. În cele din urmă, microbuzul a fost localizat la o adâncime de nouă metri, iar șoferul, un cetățean turc, a fost găsit decedat.
Proceduri rigide versus realitatea din teren
Reglementările care impun un număr minim de scafandri pentru intervenții subacvatice sunt menite să asigure siguranța echipajelor, dar în acest caz, ele au contribuit la întârzierea salvării. Într-un județ traversat de un fluviu, absența unei echipe complete de scafandri la nivel local este greu de justificat. Această situație evidențiază o problemă sistemică, în care resursele umane și logistice sunt insuficiente pentru a face față unor situații de urgență complexe.
Consecințele unei planificări deficitare
Accidentul de pe viaductul Bahna scoate în evidență vulnerabilitățile unui sistem de intervenție care pare mai degrabă reactiv decât proactiv. Lipsa de personal specializat, dependența de resurse din alte județe și procedurile rigide au contribuit la un deznodământ tragic. Într-un context în care fiecare minut contează, astfel de întârzieri pot face diferența între viață și moarte.
O lecție dureroasă pentru autorități
Acest incident ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru autorități. Este imperativ să se reevalueze capacitatea de intervenție în situații de urgență, să se investească în formarea și dotarea echipajelor locale și să se adapteze procedurile pentru a permite o reacție mai rapidă. Fără aceste măsuri, riscul ca astfel de tragedii să se repete rămâne alarmant de ridicat.
