Declinul lecturii în era digitală: o criză a cunoașterii
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a tras un semnal de alarmă asupra unei realități îngrijorătoare: lectura devine o raritate în școala românească. Într-o epocă dominată de tehnologie, elevii se îndepărtează tot mai mult de cărți, văzând în acestea un instrument depășit, lipsit de relevanță pentru nevoile lor cotidiene. Această tendință reflectă un declin al interesului pentru cunoaștere profundă și o preferință pentru consumul rapid de informații superficiale.
Pop a evidențiat faptul că mulți tineri ajung la facultate fără să fi citit vreodată un roman sau să fi explorat genuri literare precum poezia sau dramaturgia. Această situație este rezultatul unei schimbări culturale profunde, în care internetul și telefoanele mobile au înlocuit cartea ca sursă principală de informare și divertisment. În locul reflecției și al aprofundării, elevii sunt expuși unui flux continuu de imagini și clipuri video care creează iluzia cunoașterii, dar care, în realitate, nu favorizează înțelegerea temeinică.
Impactul superficialității asupra formării intelectuale
Istoricul a subliniat că această schimbare nu afectează doar nivelul de cunoștințe al elevilor, ci și capacitatea lor de a gândi critic și independent. Elevii care se bazează exclusiv pe informațiile din bazele de date artificiale devin vulnerabili la manipulare, incapabili să înțeleagă complexitatea problemelor sociale și politice. Această dependență de tehnologie, combinată cu lipsa lecturii, transformă tinerii în instrumente docile, ușor de influențat de formatorii de opinie.
Pop a pledat pentru revenirea la lectură ca mijloc esențial de dezvoltare intelectuală și umană. El a parafrazat celebrul îndemn al lui Heliade Rădulescu: „Citiți, băieți, numai citiți”, subliniind că fără lectură riscăm să ne pierdem esența umană. Bibliotecile, fie ele clasice sau digitale, rămân depozitarele cunoașterii, iar accesul la acestea este vital pentru menținerea unei societăți educate și informate.
Ignorarea trecutului: o pierdere ireparabilă
Un alt aspect critic abordat de președintele Academiei Române este neglijarea studiului disciplinelor care permit descifrarea și interpretarea documentelor istorice. Epigrafia, paleografia, diplomatică, numismatica și sigilografia sunt domenii esențiale pentru înțelegerea trecutului, dar care sunt tot mai puțin prezente în programele universitare. Această lipsă de pregătire specializată riscă să condamne la uitare o parte semnificativă a patrimoniului cultural și istoric al României.
Pop a oferit exemplul documentelor oficiale ale Transilvaniei, redactate în limba latină până în secolul al XIX-lea. Din peste un milion de astfel de înscrisuri, doar 10% sunt cunoscute și valorificate. Fără o pregătire adecvată în domenii precum paleografia latină sau slavă, aceste surse rămân inaccesibile, iar înțelegerea trecutului nostru devine fragmentară și incompletă.
Biblioteca: un bastion al cunoașterii
În cadrul unei sesiuni aniversare dedicate Fundației Universitare „Carol I”, Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare, a evidențiat rolul crucial al bibliotecilor în promovarea gândirii critice și a reflecției. Ea a subliniat că, deși digitalizarea este necesară, contactul direct cu textul și hârtia rămâne de neînlocuit pentru o înțelegere profundă și pentru dezvoltarea intelectuală.
Evenimentul a fost o celebrare a continuității și relevanței culturale a bibliotecilor, dar și un apel la acțiune pentru a proteja și valorifica moștenirea noastră culturală. Într-o lume tot mai dominată de tehnologie, păstrarea legăturii cu tradiția și cunoașterea profundă este esențială pentru a ne menține identitatea și umanitatea.
