Rezultatele simulării Evaluării Naționale 2025: Radiografia unui sistem educațional în tranziție
Simularea Evaluării Naționale 2025 a adus în prim-plan o imagine complexă a performanțelor elevilor de clasa a VIII-a, evidențiind atât progresele, cât și provocările persistente ale sistemului educațional românesc. Conform datelor furnizate de Ministerul Educației, 64,01% dintre elevi au obținut note mai mari sau egale cu 5 la Limba și literatura română, în timp ce la Matematică procentul a fost de 71,97%. La Limba maternă, rezultatele au fost și mai încurajatoare, cu 89,16% dintre elevi atingând acest prag.
Aceste cifre, deși aparent pozitive, ridică întrebări fundamentale despre calitatea învățământului și despre capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor diverse ale elevilor. Distribuția notelor relevă o concentrare semnificativă în intervalele medii, cu un număr redus de elevi care au obținut note maxime. La Limba română, doar 92 de elevi au reușit să obțină nota 10, iar la Matematică, acest număr a fost de 581. În cazul Limbii materne, doar 15 elevi au atins această performanță.
Distribuția notelor: O oglindă a inegalităților educaționale
Analiza detaliată a distribuției notelor scoate la iveală discrepanțe semnificative. La Limba română, aproape 36% dintre elevi nu au reușit să obțină note de trecere, iar la Matematică, acest procent a fost de aproximativ 28%. În intervalele de notare inferioare, cum ar fi 1-1,99 și 2-2,99, s-au înregistrat procente îngrijorătoare, indicând existența unor lacune profunde în pregătirea elevilor.
De exemplu, la Matematică, 0,53% dintre elevi au obținut note sub 2, iar 3,71% s-au situat în intervalul 2-2,99. Aceste date sugerează că un segment semnificativ al populației școlare întâmpină dificultăți majore în înțelegerea conceptelor de bază, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența metodelor de predare și la accesul uniform la resurse educaționale de calitate.
Digitalizarea evaluării: Un pas înainte sau o provocare suplimentară?
Un aspect notabil al simulării din acest an a fost utilizarea platformei digitale pentru evaluarea lucrărilor. Ministerul Educației a subliniat că procesul s-a desfășurat în condiții similare cu cele de examen, iar lucrările au fost distribuite aleatoriu evaluatorilor din întreaga țară. Această metodă a fost menită să asigure obiectivitatea și transparența procesului de notare.
Cu toate acestea, digitalizarea ridică și provocări semnificative. Deși platforma a funcționat în parametri optimi, există întrebări legate de accesibilitatea tehnologică în toate regiunile țării și de pregătirea profesorilor pentru a utiliza aceste instrumente în mod eficient. În plus, diferențele mari între notele acordate de evaluatori au necesitat recorectarea unui procent semnificativ de lucrări, ceea ce indică necesitatea unei standardizări mai riguroase a criteriilor de evaluare.
Comparativ cu anul precedent: Progrese sau stagnare?
Comparativ cu sesiunea similară din 2024, datele arată o ușoară îmbunătățire a acurateței evaluării. De exemplu, procentul lucrărilor reevaluate la Limba română a scăzut de la 11,39% în 2024 la 8,81% în 2025. La Matematică, această scădere a fost și mai pronunțată, de la 0,25% la 0,1%. Aceste cifre sugerează că măsurile implementate pentru îmbunătățirea procesului de evaluare încep să dea roade, deși mai sunt multe de făcut pentru a atinge un nivel optim de fiabilitate și validitate.
Cu toate acestea, progresul înregistrat nu trebuie să mascheze problemele structurale ale sistemului educațional. Diferențele semnificative între județe, accesul inegal la resurse și pregătirea insuficientă a cadrelor didactice rămân bariere majore în calea unei educații de calitate pentru toți elevii.
Concluzii preliminare: Întrebări deschise pentru viitor
Rezultatele simulării Evaluării Naționale 2025 oferă o imagine complexă și nuanțată a stării actuale a sistemului educațional românesc. Deși există semne de progres, acestea sunt umbrite de inegalitățile persistente și de provocările legate de implementarea noilor tehnologii. Este clar că, pentru a îmbunătăți performanțele elevilor, este nevoie de o abordare sistematică, care să includă investiții în formarea profesorilor, acces egal la resurse și o revizuire a curriculumului pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale ale elevilor.
