Creșterea TVA-ului la cărți: O lovitură pentru cultura română
Recent, măsurile de austeritate adoptate de guvernul român au stârnit controverse, în special prin decizia de a crește taxa pe valoarea adăugată (TVA) la cărți de la 5% la 11%. Această măsură, considerată dramatică de experți, vine într-o țară unde cititul este deja o activitate rară, cu doar 30% dintre români citind cel puțin o carte în anul anterior, comparativ cu media de 52% din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru 2022.
Impactul economic asupra pieței editoriale
Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER), a declarat că acest an ar putea fi cel mai sumbru pentru piața editorială. Creșterea TVA-ului este văzută ca o amenințare directă la adresa librăriilor și editurilor, care se confruntă deja cu dificultăți financiare. Mitrică subliniază că, în fața acestei perspective, au avut loc deja închideri de librării, iar altele sunt așteptate până la sfârșitul anului.
Compararea cu alte țări europene
În contrast cu România, alte țări din Uniunea Europeană aplică cote de TVA mult mai favorabile pentru cărți: 4% în Spania, 5,5% în Franța și 7% în Germania. Chiar și țări precum Republica Cehă și Irlanda aplică TVA zero pentru cărți. Această discrepanță ridică întrebări cu privire la politica fiscală a României și la impactul său asupra accesului la cultură.
Reacțiile din sectorul editorial
Ana Niculescu de la rețeaua de librării Cărturești a subliniat că această creștere a TVA-ului nu doar că nu sprijină librăriile, dar le slăbește și mai mult. Cu o piață editorială estimată la 200 de milioane de euro, câștigul așteptat de stat din această măsură este considerat ridicol și discutabil. Niculescu a menționat un studiu recent al Uniunii Europene care arată că o reducere de 1% a TVA-ului ar putea duce la o creștere de 2,7% a numărului de cărți cumpărate.
Consecințele asupra literaturii române
Scriitorul și criticul literar Adrian Lesenciuc a avertizat asupra unui „dublu impact negativ”. Pe de o parte, creșterea TVA-ului va diminua puterea de cumpărare a consumatorilor, determinându-i pe mulți să renunțe la achiziția de cărți, percepute ca un lux. Pe de altă parte, măsurile de austeritate vor conduce la o scădere a vânzărilor și la închiderea librăriilor și editurilor, ceea ce va afecta grav peisajul literar românesc.
O întoarcere la publicațiile independente?
Lesenciuc a subliniat că efectul cel mai substanțial al acestor măsuri va fi o revenire către prevalența publicațiilor finanțate de autori, indiferent de valoarea lor literară. Această situație ar putea aminti de anii ’90, când, după căderea comunismului, literatura română a fost marcată de o proliferare a publicațiilor independente, adesea de calitate îndoielnică.
Concluzie
Decizia de a crește TVA-ul la cărți în România nu este doar o măsură fiscală, ci un semnal alarmant pentru viitorul culturii și educației în țară. Într-o societate în care cititul este deja o activitate marginalizată, această măsură riscă să amplifice și mai mult distanța dintre români și accesul la cunoaștere și cultură.
