Municipiul Bistrița: O Nouă Reglementare Fiscală pentru Clădirile Istorice
Într-o mișcare care promite să schimbe peisajul urban al municipiului Bistrița, primarul Gabriel Lazany a anunțat recent o reformă fiscală semnificativă. Aceasta vizează proprietarii clădirilor istorice, care nu vor mai beneficia de scutiri de impozit dacă fațadele acestora nu sunt reabilitate. Această decizie, care va intra în vigoare începând cu anul 2026, subliniază importanța conservării patrimoniului arhitectural și responsabilitatea socială a proprietarilor.
Contextul Deciziei
Într-o epocă în care identitatea culturală a orașelor este din ce în ce mai amenințată de degradarea infrastructurii, primarul Lazany a subliniat că această măsură nu este doar o simplă obligație fiscală, ci o responsabilitate față de patrimoniul și identitatea orașului. Prin urmare, proprietarii clădirilor clasate ca monumente istorice vor fi notificați cu privire la noile condiții de impozitare, care impun renovarea fațadelor pentru a putea beneficia de scutiri.
Condiții de Scutire
Conform noilor reglementări, scutirea de impozit nu va mai fi automată. Aceasta va fi acordată doar în cazul în care fațada clădirii este renovată sau reabilitată. În plus, se vor putea obține scutiri și pentru alte tipuri de intervenții, cum ar fi întreținerea, conservarea, consolidarea sau restaurarea, dar acestea vor trebui dovedite prin documente justificative. Această abordare sistematică reflectă o metodologie riguroasă în gestionarea patrimoniului cultural.
Impactul Asupra Proprietarilor
Proprietarii clădirilor istorice care nu se conformează noilor reglementări se pot confrunta cu impozite crescute, de până la 500%, conform Codului Fiscal și Hotărârii Consiliului Local Bistrița nr. 242/2024. Această măsură are scopul de a stimula proprietarii să investească în reabilitarea clădirilor, contribuind astfel la revitalizarea urbană și la conservarea identității culturale a orașului.
Responsabilitatea Față de Patrimoniu
Decizia primarului Lazany este un exemplu de leadership în domeniul conservării patrimoniului. Aceasta nu doar că impune o responsabilitate fiscală, dar și una morală, subliniind că fiecare cetățean are un rol în protejarea istoriei și culturii locale. Într-o lume în care valorile tradiționale sunt adesea neglijate, această inițiativă ar putea reprezenta un model de bune practici pentru alte municipii din România.
Concluzie
În concluzie, reglementările fiscale propuse de primarul Gabriel Lazany pentru clădirile istorice din Bistrița reflectă o abordare proactivă în conservarea patrimoniului cultural. Această măsură nu doar că va influența peisajul urban, dar va și încuraja proprietarii să își asume responsabilitatea pentru clădirile pe care le dețin, contribuind astfel la o comunitate mai conștientă de valorile sale istorice.
