Risipa Alimentară în România: O Problemă Urgentă
România se confruntă cu o criză alarmantă în ceea ce privește risipa alimentară, generând anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente aruncate, ceea ce se traduce în circa 150 de kilograme pe persoană. Această statistică îngrijorătoare plasează țara noastră printre cei mai mari risipitori din Uniunea Europeană, unde se estimează că până la 10% din alimentele produse sunt irosite.
Impactul Risipei Alimentare
Risipa alimentară nu este doar o problemă de ordin economic, ci și una de sănătate publică și de mediu. Conform declarațiilor oficiale, reducerea acestei risipe cu 50% până în 2030 nu este doar o obligație impusă de legislația europeană, ci și o responsabilitate comună. Aceasta vizează nu doar sănătatea publică, ci și protejarea resurselor planetei.
Contribuția Sectorului Alimentar
Gospodăriile, restaurantele și unitățile de alimentație publică sunt principalii responsabili pentru această risipă. De exemplu, restaurantele generează o proporție semnificativă din deșeurile alimentare, în special din cauza porțiilor prea mari și a preparării excesive a mâncării. Această situație este agravată de disfuncționalitățile în aprovizionare și de gestionarea ineficientă a stocurilor.
Legislația și Măsurile Implementate
Începând cu 2024, România a adoptat o legislație care obligă operatorii din sectorul alimentar să implementeze măsuri de reducere a risipei. Aceste măsuri includ conștientizarea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus și redistribuirea alimentelor prin donații. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) joacă un rol crucial în sprijinirea acestor inițiative.
Campanii de Conștientizare
Instituțiile implicate, cum ar fi Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, desfășoară campanii de informare pentru a educa consumatorii și operatorii despre importanța reducerii risipei alimentare. Aceste campanii sunt esențiale pentru a schimba mentalitatea publicului și pentru a promova practici mai sustenabile.
Provocările Rămase
Cu toate că s-au înregistrat progrese, provocările rămân semnificative. De exemplu, majoritatea risipei alimentare provine din gospodării, unde se estimează că 54% din deșeuri sunt generate. Aceasta subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a aborda problema la nivel individual.
Perspectivele Viitoare
România și-a asumat angajamente internaționale, precum reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, conform Agendei ONU 2030. Aceste angajamente necesită o colaborare strânsă între autorități, sectorul privat și consumatori pentru a fi realizate efectiv.
Concluzie
Risipa alimentară reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare sistematică și colaborativă. Fiecare actor din lanțul de aprovizionare alimentară are un rol de jucat în reducerea acestei risipe, iar conștientizarea și educația sunt esențiale pentru a transforma această provocare într-o oportunitate de îmbunătățire a sustenabilității alimentare în România.
Sursa: Antena 3
