Primele buletine electronice: un pas spre digitalizare sau o sursă de controverse?
Cluj-Napoca a devenit epicentrul unui proiect ambițios de modernizare administrativă, fiind primul județ din România care a implementat noile cărți de identitate electronice. Aceste documente, similare ca dimensiuni cu un card bancar, sunt dotate cu elemente avansate de securitate și permit cetățenilor să călătorească în Uniunea Europeană fără pașaport. Totuși, această inițiativă ridică întrebări legate de confidențialitatea datelor și accesibilitatea tehnologică.
Ce informații sunt stocate pe cip?
Cartea de identitate electronică include toate datele tipărite pe document, dar și informații suplimentare precum prenumele părinților, locul nașterii, două certificate digitale, fotografia titularului și amprentele digitale. Aceste elemente sunt esențiale pentru funcția de document de călătorie, conform standardelor Uniunii Europene. În plus, cipul permite autentificarea în interfețele administrației publice și semnarea electronică a documentelor.
Cu toate acestea, accesul la datele stocate pe cip este strict reglementat. Cipul poate fi citit doar prin apropierea de un dispozitiv autorizat, cum ar fi un telefon mobil sau un cititor specializat, și necesită introducerea unui cod PIN. Această măsură de securitate este menită să prevină accesul neautorizat și să protejeze confidențialitatea utilizatorilor.
Opțiuni pentru cetățeni: cu sau fără cip?
Românii au posibilitatea de a alege între două tipuri de cărți de identitate: cu cip sau fără cip. Documentele fără cip sunt mai ieftine, având o taxă de 39 de lei, dar nu pot fi utilizate pentru călătorii internaționale. Această opțiune oferă o alternativă pentru cei care sunt sceptici față de tehnologia avansată sau care nu au nevoie de funcționalitățile suplimentare oferite de cip.
Un proiect ambițios, dar cu provocări logistice
Implementarea noilor buletine electronice este finanțată din fonduri externe nerambursabile, acoperind costurile pentru primele cinci milioane de documente. Extinderea proiectului la nivel național este planificată în etape, urmând ca Bucureștiul să fie următorul beneficiar. Chestorul Cătălin Giulescu, directorul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, a declarat că obiectivul este de a procesa 17.000 de cereri pe zi, o provocare logistică semnificativă.
În plus, părinții vor putea solicita cărți de identitate electronice pentru copiii lor încă de la naștere, începând cu 2 iunie. Această inițiativă subliniază angajamentul autorităților de a integra tehnologia în toate aspectele vieții administrative, de la naștere până la călătorii internaționale.
Controverse și perspective
Deși proiectul promite să simplifice interacțiunea cu administrația publică și să reducă riscurile de fraudă, există și critici. Unii cetățeni își exprimă îngrijorarea cu privire la confidențialitatea datelor și la posibilitatea ca acestea să fie accesate de entități neautorizate. Totuși, autoritățile asigură că cipurile sunt protejate împotriva citirii neautorizate și că accesul la date este strict controlat.
În concluzie, noile buletine electronice reprezintă un pas important spre digitalizare și modernizare, dar succesul lor depinde de capacitatea autorităților de a răspunde preocupărilor cetățenilor și de a asigura o implementare eficientă și transparentă.
