Izolarea urbană: un paradox al modernizării
Într-o situație ce sfidează logica urbanistică, mai multe locuințe din apropierea Bucureștiului, în zona orașului Pantelimon, vor deveni complet izolate odată cu finalizarea Autostrăzii A0. Deși aceste case sunt locuite de zeci de ani, lipsa unui drum de acces proiectat în cadrul lucrărilor de infrastructură lasă locuitorii într-o situație critică. Singura opțiune viabilă pentru aceștia va fi traversarea pe jos a unui câmp întins, pe o distanță de doi kilometri, o soluție inacceptabilă în contextul unei urgențe medicale sau al altor necesități.
O comunitate uitată de autorități
Locuitorii din zona Gării Pasărea, printre care și Lucreția Costin, trăiesc de decenii într-o izolare aproape totală. În lipsa unui drum de acces, aceștia se confruntă cu dificultăți majore, mai ales în situații de urgență. Lucreția povestește cum, în trecut, a fost transportată cu targa peste calea ferată, iar ambulanțele s-au împotmolit în câmp. În ciuda acestor condiții, locuitorii continuă să plătească taxe și impozite pentru proprietăți care, de facto, nu beneficiază de infrastructura necesară.
Probleme juridice și lipsa de responsabilitate
Primăria Pantelimon susține că lipsa autorizațiilor pentru aceste locuințe, construite inițial pentru angajații CFR în perioada comunistă, a împiedicat realizarea unui drum de acces. Cu toate acestea, locuințele sunt înregistrate oficial, iar locuitorii plătesc taxe. Ionel Ene, unul dintre rezidenți, subliniază absurditatea situației: deși casa sa este înregistrată cu număr cadastral, strada pe care ar trebui să fie amplasată nu mai există. Locuitorii intenționează să apeleze la instanță pentru a-și revendica drepturile.
Infrastructura care ignoră oamenii
În lipsa unui drum oficial, locuitorii au utilizat temporar un teren agricol pentru a ajunge la Centura Capitalei. Totuși, odată cu finalizarea Autostrăzii A0, această opțiune va dispărea. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, afirmă că responsabilitatea pentru drumurile de acces revine autorităților locale și nu companiei care gestionează proiectul autostrăzii. În prezent, singura soluție oferită este un pasaj îngust, inaccesibil vehiculelor, ceea ce obligă locuitorii să parcurgă pe jos distanțe considerabile.
Un viitor incert pentru o comunitate marginalizată
Primăria Pantelimon aruncă responsabilitatea asupra CFR, proprietarul terenului, însă compania nu a oferit încă un răspuns. În acest context, locuitorii rămân captivi într-o situație fără precedent, în care modernizarea infrastructurii naționale le agravează izolarea. Această situație ridică întrebări serioase despre planificarea urbană și despre modul în care autoritățile prioritizează nevoile cetățenilor în raport cu marile proiecte de infrastructură.
