Radarele fixe revin pe șoselele din România: o măsură necesară sau o povară pentru șoferi?
Într-o încercare de a reduce numărul accidentelor rutiere și de a spori siguranța pe drumurile intens circulate, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat instalarea a 400 de radare fixe pe principalele artere din România. Această inițiativă, care va intra în vigoare începând cu anul 2026, vine ca răspuns la statisticile alarmante privind accidentele rutiere din țară.
Primele locații vizate includ autostrăzile București-Pitești, București-Constanța și București-Ploiești, precum și drumuri naționale precum DN1, DN2 (E85), DN6 și DN7. Aceste trasee sunt recunoscute pentru traficul intens și riscul ridicat de incidente rutiere, ceea ce justifică implementarea unui sistem de monitorizare mai strict.
Tehnologia din spatele radarelor fixe: cum funcționează?
Sistemele radar vor fi echipate cu tehnologie avansată capabilă să detecteze automat depășirea vitezei legale. În momentul în care un vehicul este înregistrat circulând peste limita admisă, informațiile sunt transmise direct către Poliția Română. Un ofițer va analiza imaginile și va decide măsurile legale care se impun. Acest proces automatizat promite să reducă timpul de reacție și să crească eficiența în aplicarea sancțiunilor.
Aceste radare fixe vor completa infrastructura existentă, care include deja 700 de radare pe trepied și 300 de radare mobile. Astfel, numărul total al dispozitivelor de monitorizare a traficului va ajunge la 1.400, consolidând semnificativ capacitatea autorităților de a supraveghea respectarea regulilor de circulație.
Impactul asupra șoferilor și controversele generate
Deși măsura este justificată prin prisma siguranței rutiere, aceasta a generat deja controverse în rândul șoferilor. Mulți consideră că instalarea unui număr atât de mare de radare fixe reprezintă mai degrabă o metodă de a colecta venituri suplimentare din amenzi decât o soluție reală pentru reducerea accidentelor. Totuși, autoritățile susțin că scopul principal este prevenția, nu penalizarea.
Criticii atrag atenția asupra necesității unei infrastructuri rutiere mai bine întreținute și a unor campanii de educare a participanților la trafic, ca măsuri complementare pentru creșterea siguranței. În lipsa acestora, radarele fixe ar putea fi percepute ca o soluție superficială, care nu abordează cauzele profunde ale problemelor din trafic.
Un pas înainte sau o măsură insuficientă?
Implementarea radarelor fixe pe șoselele din România reprezintă, fără îndoială, un pas important în direcția modernizării sistemului de monitorizare a traficului. Cu toate acestea, eficiența acestei măsuri va depinde în mare măsură de modul în care va fi integrată într-o strategie mai amplă de siguranță rutieră. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va reuși să reducă semnificativ numărul accidentelor sau dacă va deveni doar o altă sursă de nemulțumire pentru șoferi.
