Dependența digitală: un fenomen alarmant în rândul adolescenților români
În România, un copil din trei afirmă că nu poate trăi fără rețelele sociale, o statistică ce depășește de aproape trei ori media globală. Această dependență de mediul online este asociată cu o serie de consecințe grave, precum performanțe școlare scăzute, tulburări emoționale și chiar risc de suicid. În timp ce părinții încearcă să găsească soluții pentru a limita timpul petrecut de copii în fața ecranelor, seniorii se confruntă cu provocări diferite, încercând să se adapteze la lumea digitală prin cursuri de alfabetizare tehnologică.
Un exemplu concret: lupta unui adolescent cu dependența
Fiul lui Remus, un băiat de 13 ani, este un exemplu elocvent al impactului negativ al dependenței de rețele sociale și jocuri video. După școală, acesta își petrecea majoritatea timpului în fața calculatorului, evitând interacțiunile sociale din lumea reală. În weekenduri, timpul petrecut online creștea semnificativ, ajungând până la șase ore pe zi. Părinții au intervenit, apelând la ajutorul unui psiholog și înscriindu-l la înot, în încercarea de a-i oferi alternative sănătoase și de a-l ajuta să-și dezvolte relații în afara mediului virtual.
Avertismentele psihologilor: consecințe și soluții
Psihologii subliniază că este esențial să le oferim copiilor alternative atractive, fără a-i forța să renunțe la obiceiurile lor digitale. Maria Coman, psiholog, atrage atenția asupra efectelor negative ale dependenței de internet, care includ stimă de sine scăzută, anxietate socială, simptome depresive și, în cazuri extreme, risc de suicid. De asemenea, cyberbullying-ul amplifică aceste probleme, jumătate dintre copii raportând că au fost insultați sau amenințați online, iar 45% afirmând că au experimentat astfel de situații chiar în ultima lună.
Seniorii și alfabetizarea digitală
În contrast cu generația tânără, seniorii din România se confruntă cu o altă provocare: teama de tehnologie. Mulți dintre aceștia participă la cursuri pentru a învăța să utilizeze telefoanele mobile și tabletele, dorind să-și simplifice viața prin plăți online, comenzi de medicamente sau alte activități digitale. Robert Iager, bibliotecar și trainer, explică faptul că principala barieră pentru seniori este frica de a nu deteriora dispozitivele electronice. Cu toate acestea, dorința de a se adapta la noile tehnologii este în creștere, mai ales în contextul în care 95% dintre gospodăriile din România au acces la internet.
România: decalaj digital în competențele tehnologice
Deși accesul la internet este aproape universal în România, competențele digitale ale populației rămân printre cele mai scăzute din Europa. Această situație evidențiază necesitatea unor politici educaționale și sociale care să abordeze atât dependența digitală în rândul tinerilor, cât și alfabetizarea tehnologică a seniorilor. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, echilibrul între utilizarea tehnologiei și sănătatea mentală devine o prioritate esențială pentru toate generațiile.
