Creșterea amenzilor rutiere în România: o povară financiară sau o necesitate?
Începând cu 1 ianuarie 2025, șoferii din România se confruntă cu o majorare semnificativă a amenzilor rutiere, ca urmare a creșterii salariului minim brut. Această schimbare a generat controverse și întrebări legate de eficiența măsurilor punitive în reducerea abaterilor de la Codul Rutier. Contravaloarea punctului de amendă, stabilită la 5% din salariul minim brut, a crescut la 202,5 lei, reflectând o ajustare economică ce vizează alinierea sancțiunilor la noile realități financiare.
Până la sfârșitul anului 2023, punctul de amendă fusese plafonat la 145 de lei, o valoare menținută artificial timp de șase ani. Începând cu 2024, plafonarea a fost eliminată, iar punctul de amendă a crescut treptat, ajungând la 165 de lei. Totuși, această valoare a fost considerată insuficientă pentru a descuraja comportamentele periculoase în trafic, ceea ce a condus la actuala majorare.
Clasele de sancțiuni și impactul asupra șoferilor
Codul Rutier din România clasifică amenzile în cinci clase, fiecare corespunzând unor abateri de gravitate diferită. Clasele I și II, care includ contravenții minore precum nerespectarea semnalizării sau neutilizarea centurii de siguranță, sunt sancționate cu amenzi între 405 și 1012,5 lei. Aceste valori, deși mai mari decât în trecut, sunt percepute de unii ca fiind insuficiente pentru a schimba comportamentele riscante.
Clasele III și IV, care sancționează abateri mai grave, cum ar fi conducerea cu permis expirat sau depășirea vitezei cu peste 50 km/h, implică amenzi ce variază între 1215 și 4050 de lei. Aceste sancțiuni sunt menite să descurajeze comportamentele care pun în pericol siguranța rutieră, dar ridică întrebări legate de accesibilitatea financiară pentru cetățenii cu venituri medii sau mici.
Contravenții și sancțiuni suplimentare
În anumite cazuri, amenzile sunt însoțite de măsuri suplimentare, precum suspendarea dreptului de a conduce sau aplicarea punctelor de penalizare. De exemplu, nerespectarea semnalelor polițiștilor sau neacordarea priorității de trecere pot duce la suspendarea permisului, pe lângă amenda financiară. Aceste măsuri sunt justificate prin necesitatea de a proteja participanții la trafic, dar pot fi percepute ca excesive de către șoferii afectați.
Clasele de sancțiuni includ și contravenții mai puțin frecvente, dar cu un impact semnificativ asupra siguranței publice. Printre acestea se numără conducerea sub influența alcoolului, utilizarea vehiculelor cu defecțiuni tehnice grave sau nerespectarea regulilor privind transportul public. Aceste abateri sunt sancționate cu amenzi din clasa IV, care pot ajunge până la 4050 de lei, reflectând gravitatea riscurilor asociate.
Persoanele juridice și clasa V de sancțiuni
Clasa V de sancțiuni, aplicabilă exclusiv persoanelor juridice, prevede amenzi între 4252,5 și 20.250 de lei. Această categorie vizează în principal companiile care încalcă reglementările privind transportul de mărfuri sau persoane, precum și cele care nu respectă obligațiile legale legate de întreținerea vehiculelor. Deși aceste sancțiuni sunt menite să asigure conformitatea cu normele legale, ele pot genera dificultăți financiare semnificative pentru întreprinderile mici și mijlocii.
O măsură necesară sau o povară excesivă?
Creșterea amenzilor rutiere ridică întrebări legate de echilibrul dintre prevenție și penalizare. Pe de o parte, majorarea sancțiunilor poate contribui la reducerea numărului de accidente și la creșterea siguranței rutiere. Pe de altă parte, impactul financiar asupra șoferilor și companiilor poate fi considerabil, mai ales în contextul unei economii marcate de incertitudini.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor avea efectul scontat asupra comportamentului participanților la trafic sau dacă vor genera doar nemulțumiri și dificultăți financiare. În orice caz, implementarea lor necesită o monitorizare atentă și o evaluare periodică a impactului asupra siguranței rutiere și a societății în ansamblu.
