Curtea de Apel București respinge cererea lui Călin Georgescu: un verdict care închide ușa reluării alegerilor
Decizia Curții de Apel București de a respinge cererea lui Călin Georgescu, prin care acesta contesta anularea alegerilor prezidențiale, marchează un moment crucial în peisajul politic și juridic al României. Hotărârea instanței, pronunțată pe 31 decembrie 2024, a fost fundamentată pe lipsa calității procesuale pasive a pârâților și pe inadmisibilitatea cererilor formulate. Această decizie exclude posibilitatea reluării turului doi al alegerilor, consolidând astfel poziția juridică a instituțiilor implicate.
Argumentele instanței: inadmisibilitate și lipsa calității procesuale
Hotărârea instanței a fost detaliată și complexă, incluzând respingerea mai multor excepții și cereri formulate de avocații lui Georgescu și de alte părți implicate. Printre acestea, excepția nelegalei constituiri a instanței, invocată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a fost considerată neîntemeiată. De asemenea, cererile de intervenție accesorie și principală au fost respinse ca inadmisibile, iar probele solicitate de contestatori au fost declarate neconcludente.
Un aspect esențial al deciziei îl constituie admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive pentru mai multe instituții, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării și Serviciul Român de Informații. Aceste concluzii subliniază rigorile juridice aplicate în evaluarea cazului și limitele în care pot fi formulate astfel de acțiuni.
Contextul anulării alegerilor: acuzații de finanțare ilegală și influențe externe
Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, a fost fundamentată pe documente desecretizate de CSAT. Aceste documente indicau încălcări ale legislației electorale de către Călin Georgescu, inclusiv raportarea unor cheltuieli inexistente pentru campania sa electorală. Mai mult, s-a evidențiat implicarea unui actor cibernetic statal în procesul electoral, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind securitatea și integritatea alegerilor.
Conform informațiilor furnizate de SRI și SIE, campania lui Georgescu a beneficiat de finanțare externă, iar România a fost ținta unor acțiuni hibride agresive, menite să influențeze opinia publică și să destabilizeze sprijinul pentru Ucraina. Aceste concluzii au amplificat tensiunile politice și au generat controverse în spațiul public.
Controverse și acuzații de imparțialitate
Procesul a fost marcat de încercări repetate de recuzare a judecătoarei Cristina Ardeleanu, pe motivul presupusei sale legături cu Direcția Națională Anticorupție. Avocații lui Georgescu au susținut că aceasta s-ar fi antepronunțat, însă cererile de recuzare au fost respinse. Aceste acuzații au adăugat un strat suplimentar de complexitate și tensiune în cadrul dezbaterilor juridice.
Implicarea instituțiilor statului și concluziile procesului
Lista instituțiilor chemate în judecată de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a inclus Biroul Electoral Central, Guvernul României, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și chiar Președintele Klaus Iohannis. Obiectivul principal al acțiunii a fost anularea hotărârilor BEC care au dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero. Totuși, instanța a considerat că cererile formulate nu au fost susținute de argumente juridice valide, respingând astfel toate solicitările.
Decizia Curții de Apel București reprezintă un punct final în această dispută juridică, reafirmând principiile de legalitate și imparțialitate în procesul electoral. Cu toate acestea, implicațiile politice și sociale ale acestui caz rămân deschise interpretării, reflectând complexitatea contextului electoral din România.
