Propuneri legislative controversate: limitarea libertății de exprimare
Recent, o inițiativă legislativă propusă de Parchetul General a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Aceasta vizează incriminarea promovării cultului unor persoane asociate cu organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, indiferent de existența unei condamnări anterioare. Această măsură, considerată de unii ca fiind necesară pentru combaterea extremismului, ridică însă întrebări serioase privind impactul asupra libertății de exprimare.
Un fost colonel SRI avertizează asupra implicațiilor
Ion Dedu, fost șef în domeniul cibernetic al SRI, a exprimat îngrijorări majore cu privire la această inițiativă. El a subliniat că incriminarea unor fapte fără o condamnare preexistentă poate deschide calea unor abuzuri și poate limita drastic libertatea de exprimare. Potrivit acestuia, noțiunea de „conduite publice nocive” utilizată în propunere este vagă și susceptibilă de interpretări arbitrare.
Extinderea sferei de incriminare
Propunerea legislativă include și sancționarea unor forme de manifestare care, deși nu conțin amenințări explicite, pot fi considerate intimidante prin simbolismul lor. De exemplu, utilizarea unor imagini sau obiecte asociate cu o persoană ar putea fi interpretată ca o amenințare implicită. Această abordare generalizată ridică probleme legate de claritatea și aplicabilitatea legii.
Impactul asupra mediului online
Un alt aspect semnificativ al propunerii este accentul pus pe mediul online. Într-o eră în care platformele digitale sunt principalele canale de comunicare, reglementările propuse ar putea avea un efect de intimidare asupra utilizatorilor. Fără o dezbatere publică amplă și o clarificare a intențiilor, există riscul ca aceste măsuri să fie percepute ca o formă de cenzură.
O legislație cu potențial abuziv?
Criticii inițiativei legislative atrag atenția asupra pericolului de a crea un cadru legal prea general, care să permită deschiderea de dosare penale fără o bază concretă. Această flexibilitate excesivă ar putea submina principiile fundamentale ale statului de drept și ar putea genera un climat de nesiguranță juridică.
Concluzii preliminare
Deși intenția declarată a propunerii este de a combate extremismul și de a proteja valorile democratice, modul în care aceasta este formulată ridică numeroase semne de întrebare. Fără o delimitare clară a ceea ce constituie o „conduită nocivă” și fără garanții împotriva abuzurilor, există riscul ca această inițiativă să devină un instrument de restrângere a libertăților fundamentale.
