Licitația de artă AI de la Christie’s: între inovație și controverse
Într-un moment care ar fi trebuit să marcheze o etapă revoluționară în lumea artei, licitația „Augmented Intelligence” organizată de Christie’s a stârnit un val de nemulțumiri și dezbateri aprinse. Aproape 4.000 de persoane au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită anularea acestui eveniment, acuzând utilizarea neautorizată a operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Aceasta este prima licitație majoră dedicată exclusiv artei generate de AI, iar reacțiile nu au întârziat să apară.
Argumentele împotriva licitației: drepturi de autor și exploatarea artiștilor
Criticii susțin că modelele AI utilizate pentru crearea lucrărilor scoase la licitație au fost instruite pe baza unor opere protejate prin drepturi de autor, fără consimțământul sau compensarea artiștilor. Această practică este percepută ca o formă de exploatare, în care munca artiștilor umani este utilizată pentru a genera profituri substanțiale pentru companiile de tehnologie și pentru casele de licitații. În scrisoarea deschisă, semnatarii acuză Christie’s că sprijină și recompensează indirect furtul intelectual, contribuind astfel la sărăcirea artiștilor.
O colecție controversată: între NFT-uri și sculpturi fizice
Licitația „Augmented Intelligence” include peste 20 de lucrări, printre care se numără NFT-uri, sculpturi, picturi și imprimeuri. Printre artiștii prezentați se află nume precum Refik Anadol, Harold Cohen, Holly Herndon și Claire Silver, recunoscuți pentru utilizarea tehnologiei AI în creațiile lor. Una dintre piesele centrale ale colecției este „Emerging Faces” de Pinar Van Arman, o serie de portrete abstracte realizate de agenți AI. Estimările sugerează că vânzările ar putea depăși 600.000 de dolari, însă această sumă este umbrită de controversele legate de etica utilizării inteligenței artificiale în artă.
Reacțiile artiștilor și ale companiilor de tehnologie
Artiștii afectați de utilizarea neautorizată a operelor lor pentru antrenarea modelelor AI au inițiat procese împotriva companiilor de tehnologie, acuzând încălcarea drepturilor de autor. De cealaltă parte, companiile invocă principiul utilizării loiale, susținând că modelele AI combină milioane de imagini pentru a genera noi creații, fără a copia direct operele existente. Această justificare, însă, nu a reușit să calmeze nemulțumirile artiștilor, care consideră că sunt dezavantajați într-un sistem care favorizează inovația tehnologică în detrimentul drepturilor lor.
Poziția casei de licitații Christie’s
Reprezentanții Christie’s au apărat licitația, subliniind că artiștii implicați au practici multidisciplinare recunoscute și că lucrările lor reprezintă o integrare inovatoare a inteligenței artificiale în procesul creativ. Cu toate acestea, criticii consideră că această poziție ignoră problemele fundamentale legate de drepturile de autor și de etica utilizării AI în artă. Într-un context în care legislația privind drepturile de autor încearcă să țină pasul cu avansul tehnologic, cazul licitației „Augmented Intelligence” ridică întrebări esențiale despre viitorul artei și despre protecția creatorilor umani.
Un viitor incert pentru arta generată de AI
Pe măsură ce tehnologia AI devine tot mai integrată în domeniul artistic, dezbaterile privind drepturile de autor și utilizarea loială sunt departe de a fi rezolvate. Decizia recentă a Oficiului pentru Drepturi de Autor din SUA, care permite protejarea lucrărilor create cu ajutorul AI doar dacă implică o contribuție semnificativă a unui artist uman, evidențiază complexitatea acestor probleme. Licitația de la Christie’s reprezintă un punct de cotitură în această dezbatere, evidențiind necesitatea unor reglementări clare și echitabile care să protejeze atât inovația, cât și drepturile creatorilor tradiționali.
