Mineriada din 1990: o traumă ireparabilă pentru națiunea română
Evenimentele din iunie 1990, cunoscute sub numele de Mineriada, reprezintă un capitol sumbru și controversat al istoriei recente a României. Procurorul Cătălin Ranco Pițu, implicat în „Dosarul Revoluției”, a adus în prim-plan detalii cutremurătoare despre modul în care această acțiune a fost orchestrată și despre impactul devastator asupra societății românești. Potrivit acestuia, Mineriada a fost rezultatul unei strategii bine planificate de către cei mai înalți demnitari ai statului, care au acționat pentru a elimina orice formă de opoziție politică.
Procurorul a subliniat că, deși Revoluția din decembrie 1989 a fost un moment autentic de schimbare, aceasta a fost rapid deturnată de o grupare care a preluat controlul total al statului. Mineriada din iunie 1990 a fost descrisă ca un „moment grotesc absolut” în istoria națională, o acțiune fără precedent în Europa, care a lăsat răni adânci în conștiința colectivă a românilor.
Mobilizarea minerilor: o operațiune coordonată la nivel național
Un aspect esențial al Mineriadei a fost mobilizarea masivă a minerilor din Valea Jiului și din alte 14 județe ale țării. Aceștia au fost transportați la București cu trenuri și autobuze puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor, dar și cu mijloace de transport proprii. Gândirea strategică a fost centralizată în Capitală, însă implementarea a necesitat sprijin din teritoriu. În acest context, implicarea structurilor de forță, precum SRI și MAI, a fost decisivă pentru organizarea și desfășurarea acțiunilor violente.
Procurorul Pițu a dezvăluit că minerii nu au fost singurii implicați în reprimarea anticomuniștilor. Muncitori din diverse platforme industriale, precum IMGB și Șantierele Navale din Galați, s-au alăturat acțiunilor, răspunzând chemărilor venite din partea liderilor politici ai vremii, inclusiv Ion Iliescu și Petre Roman. Mai mult, bucureșteni de rând au participat cu entuziasm la violențele împotriva celor care se opuneau regimului comunist.
Implicarea structurilor de forță și scopul politic al Mineriadei
Un alt element crucial al Mineriadei a fost infiltrarea și coordonarea acțiunilor de către persoane din Serviciile Secrete, MAI și alte structuri de forță. Minerii au fost ghidați pe străzile Bucureștiului, inclusiv către domiciliile opozanților politici, pentru a asigura destructurarea oricărei forme de opoziție. Aceste acțiuni au fost realizate în ciuda faptului că FSN și Ion Iliescu câștigaseră alegerile din 20 mai 1990 cu o majoritate covârșitoare, ceea ce ridică întrebări serioase despre necesitatea și motivația reală a acestor violențe.
Procurorul a concluzionat că ideologia comunistă, care domina mentalitatea celor aflați la putere, nu tolera niciun fel de opoziție. Această intoleranță a fost principalul motor al Mineriadei, care a vizat distrugerea partidelor istorice și a oricărei forme de rezistență din partea societății civile. Evenimentele din iunie 1990 rămân un simbol al abuzului de putere și al manipulării politice, cu consecințe profunde asupra democrației și coeziunii sociale din România.
