Un proiect legislativ controversat: șoferii, între tratamente medicale și riscul de a deveni infractori
Un nou proiect de lege care vizează majorarea pedepselor pentru șoferii depistați sub influența substanțelor psihoactive a generat o dezbatere intensă în rândul medicilor și pacienților. Propunerea legislativă, ce prevede creșterea pedepsei de la 2 la 7 ani, ridică semne de întrebare cu privire la lipsa unei delimitări clare între consumul de droguri și utilizarea medicamentelor prescrise pentru afecțiuni cronice sau tulburări psihice.
Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor biologice și sociale pe care le implică această inițiativă. În absența unui prag cantitativ clar definit, pacienții care urmează tratamente pentru anxietate, depresie sau alte afecțiuni ar putea fi incriminați pe nedrept. Această situație ar putea conduce la renunțarea la tratamente esențiale, cu efecte grave asupra sănătății publice, inclusiv creșterea numărului de accidente rutiere și a ratei suicidului.
Confuzia dintre tratamentele legale și consumul de droguri
Florina, o șoferiță cu o experiență de 10 ani, ilustrează perfect această dilemă. Deși urmează un tratament prescris de medicul psihiatru pentru atacuri de panică, medicamentele sale conțin substanțe psihoactive care pot genera rezultate pozitive la testele antidrog. Situația sa nu este unică, iar Asociația de Psihiatrie și Psihoterapie, alături de Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie, solicită o clarificare legislativă urgentă.
Președintele Asociației de Psihiatrie și Psihoterapie, Anca Giurgiuca, subliniază că medicamentele utilizate pentru afecțiuni precum ADHD, anxietate sau depresie pot apărea pozitive la testele antidrog, chiar dacă sunt administrate conform recomandărilor medicale. Această ambiguitate legislativă riscă să transforme pacienții în infractori, fără o justificare biologică sau judiciară solidă.
Impactul asupra sănătății publice și al siguranței rutiere
Gabriel Gorun, medic legist, avertizează asupra consecințelor imprevizibile ale acestei legi. Potrivit acestuia, șoferii ar putea deveni infractori fără intenție, din cauza unei erori biologice în interpretarea rezultatelor testelor antidrog. În plus, farmacistul Beatrice Speteanu atrage atenția asupra medicamentelor inscripționate cu un triunghi, care sunt interzise la volan, dar și asupra celor care, deși nu poartă acest marcaj, pot afecta capacitatea de a conduce.
În cazul medicamentelor fără restricții explicite, decizia finală revine medicului specialist, care trebuie să evalueze dacă pacientul poate conduce în siguranță. Totuși, această responsabilitate suplimentară pentru medici și pacienți amplifică incertitudinea și presiunea socială.
O legislație cu implicații profunde
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament, însă controversele generate de acesta evidențiază necesitatea unei analize riguroase și a unei delimitări clare între consumul de droguri și utilizarea medicamentelor prescrise. În absența unor criterii obiective și a unui prag cantitativ bine definit, riscul de a incrimina pe nedrept pacienții care respectă indicațiile medicale rămâne ridicat.
Într-un context în care sănătatea publică și siguranța rutieră sunt priorități, este esențial ca legislația să fie fundamentată pe dovezi științifice și să evite penalizarea nejustificată a unor categorii vulnerabile. Dezbaterea acestui proiect legislativ reprezintă o oportunitate de a corecta lacunele existente și de a proteja atât drepturile pacienților, cât și siguranța participanților la trafic.
