Proteste masive în penitenciare: un sistem în colaps?
Într-un context tensionat, sute de angajați din penitenciarele din România au declanșat proteste spontane, nemulțumiți de prevederile ordonanței „trenuleț”. Această măsură legislativă, percepută ca fiind profund defavorabilă, a generat o reacție vehementă din partea personalului operativ, care refuză să mai accepte condițiile actuale de muncă. Situația este agravată de neplata orelor suplimentare și a zilelor libere lucrate, ceea ce a determinat o mobilizare fără precedent în mai multe unități penitenciare.
Penitenciarele Rahova și Jilava, epicentrul nemulțumirilor
La Penitenciarul Rahova, încă de la primele ore ale dimineții, polițiștii au refuzat să intre la muncă, invocând lipsa compensațiilor financiare pentru eforturile suplimentare. Situația este similară și la Penitenciarul Jilava, unde angajații au protestat și în zilele anterioare. În timpul acestor manifestații, supravegherea deținuților a fost asigurată de personalul rămas în activitate, cu posibilitatea de a apela la jandarmi sau militari pentru a preveni incidentele majore.
Un sistem penitenciar subdimensionat și suprasolicitat
Conform datelor furnizate de Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP), din cele 20.000 de posturi necesare pentru funcționarea optimă a sistemului, doar 13.400 sunt ocupate. Această subdimensionare cronică a personalului este exacerbată de blocarea constantă a concursurilor de angajare și de eliminarea unor beneficii esențiale, precum pensiile militare. În plus, reducerea salariilor prin măsurile bugetare pentru 2025 a amplificat nemulțumirile angajaților, care consideră că riscurile asumate în misiuni nu sunt recompensate corespunzător.
Impactul protestelor asupra activităților din penitenciare
Protestele au generat blocaje semnificative în activitatea penitenciarelor. Deținuții nu au fost prezentați la instanțe, iar vizitele și alte activități esențiale, precum plimbările sau punctele de lucru, au fost suspendate. Personalul operativ a refuzat să intre în unități, ceea ce a dus la prelungirea turelor existente și la o presiune suplimentară asupra angajaților rămași în serviciu. Aceste acțiuni reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități, evidențiind fragilitatea unui sistem care funcționează doar datorită eforturilor suplimentare ale personalului.
Un avertisment pentru guvernanți
Protestele din 31 decembrie 2024 sunt doar începutul unei serii de acțiuni planificate pentru luna ianuarie 2025. Sindicaliștii avertizează că, în absența unor soluții concrete, activitățile din penitenciare ar putea fi complet paralizate. Guvernul este somat să identifice alternative viabile pentru a asigura continuitatea misiunilor de pază, escortare și supraveghere, în condițiile în care refuzul muncii suplimentare devine o practică generalizată.
O criză sistemică ce necesită soluții urgente
Protestele din penitenciare reflectă o criză profundă a sistemului, marcată de subfinanțare, lipsa personalului și măsuri legislative controversate. În timp ce capacitatea legală de deținere a crescut constant, resursele umane și financiare necesare pentru gestionarea acesteia au fost neglijate. Situația actuală impune o reevaluare urgentă a politicilor publice în domeniu, pentru a preveni colapsul unui sistem esențial pentru siguranța publică.
