Aproape jumătate dintre români ignoră un capitol crucial din istoria recentă
Un sondaj recent realizat de INSCOP Research scoate la iveală o realitate alarmantă: aproape 50% dintre români nu au cunoștințe despre evenimentele violente din perioada 13-15 iunie 1990, cunoscute sub numele de Mineriada. Această lacună în educația istorică a populației ridică întrebări serioase cu privire la modul în care istoria recentă este predată și percepută în România contemporană.
Un tablou îngrijorător al cunoștințelor istorice
Conform datelor, 54.1% dintre respondenți afirmă că sunt familiarizați cu evenimentele din iunie 1990, în timp ce 45.7% nu au cunoștințe despre acestea. Această divizare este și mai pronunțată în funcție de apartenența politică și demografia respondenților. De exemplu, votanții PNL, PSD și USR au declarat că sunt mai bine informați, în timp ce votanții AUR și tinerii cu vârste între 18-29 de ani au arătat un nivel alarmant de ignoranță.
Protestele ca formă de apărare a drepturilor
Un alt aspect interesant al sondajului este atitudinea respondenților față de participarea la proteste. 55.8% dintre cei chestionați au declarat că ar participa la proteste pentru a-și apăra drepturile și libertățile, în timp ce 26.8% au spus că nu consideră că aceasta ar fi o metodă eficientă. Această diferență de opinie sugerează o polarizare a percepțiilor asupra acțiunilor civice și a rolului lor în democrație.
Educația istorică – o necesitate urgentă
Remus Ștefureac, director executiv al INSCOP Research, subliniază importanța întăririi educației cu privire la istoria recentă. El afirmă că cunoașterea evenimentelor relevante este esențială pentru consolidarea culturii democratice și a unei societăți reziliente. Această lacună în educație nu doar că afectează percepția asupra trecutului, dar poate influența și acțiunile cetățenilor în prezent.
Metodologia sondajului
Datele au fost colectate între 26 și 30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%. Aceste detalii metodologice subliniază validitatea și fiabilitatea rezultatelor obținute.
Concluzii și implicații
Rezultatele acestui sondaj evidențiază o problemă profundă în educația istorică din România, care necesită o abordare sistematică și urgentă. Ignorarea unor evenimente cheie din istoria recentă nu doar că afectează cunoștințele cetățenilor, dar poate avea și repercusiuni asupra modului în care aceștia își exercită drepturile și libertățile în prezent. Este esențial ca societatea românească să își reexamineze prioritățile educaționale pentru a asigura o cultură democratică robustă și informată.
Sursa: Antena 3
