Reorganizarea sistemului educațional românesc: O privire critică asupra comasării unităților de învățământ
Începând cu anul școlar 2025-2026, România se confruntă cu o transformare semnificativă în structura sa educațională, prin comasarea a sute de grădinițe, școli și licee. Această măsură, impusă de reglementările Ministerului Educației, are ca scop eficientizarea resurselor, dar ridică întrebări esențiale despre viitorul educației în țară.
Contextul legislativ și motivația reorganizării
Reorganizarea unităților de învățământ este rezultatul aplicării Legii nr. 141/2025, care prevede măsuri fiscal-bugetare menite să optimizeze cheltuielile în educație. Această lege, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”, a stârnit controverse, fiind percepută de mulți ca o măsură de austeritate care afectează calitatea educației.
Federațiile sindicale din învățământ au reacționat vehement, inițiind acțiuni civice pentru abrogarea acestei legi. Aceste organizații susțin că măsurile propuse vor duce la creșterea efectivelor de elevi în clase, afectând astfel calitatea actului educațional și normele didactice.
Impactul asupra unităților de învățământ
Inspectoratele școlare județene au început să transmită liste cu propunerile de comasare, iar primele județe afectate includ Arad, Vrancea, Brașov și Sibiu. În județul Arad, de exemplu, 20 de unități de învățământ sunt vizate, iar nouă dintre acestea își vor pierde personalitatea juridică. Această reorganizare se va face fără concedieri, dar ridică întrebări despre viitorul cadrelor didactice și al elevilor.
În Vrancea, șase unități de învățământ vor fuziona prin absorbție, iar personalul didactic va fi transferat la unitățile absorbante. Această măsură, deși menționează că nu va afecta elevii, poate genera confuzie și incertitudine în rândul părinților și al comunității educaționale.
Reacții și perspective
Reacțiile la aceste măsuri sunt variate. Pe de o parte, susținătorii reorganizării argumentează că aceasta va conduce la o mai bună gestionare a resurselor și la o eficiență crescută în educație. Pe de altă parte, criticii subliniază riscurile asociate cu pierderea identității unităților de învățământ și impactul negativ asupra elevilor, care ar putea resimți o scădere a calității educației.
În județul Brașov, reorganizarea se va concentra pe eficientizarea managementului, fără a afecta activitatea didactică. Totuși, este esențial ca aceste măsuri să fie monitorizate atent pentru a evalua efectele pe termen lung asupra elevilor și cadrelor didactice.
Concluzie
Comasarea unităților de învățământ în România, în contextul aplicării Legii nr. 141/2025, reprezintă o provocare majoră pentru sistemul educațional. Deși scopul declarat este eficientizarea resurselor, este crucial ca autoritățile să asigure că aceste măsuri nu compromit calitatea educației și nu afectează negativ elevii și cadrele didactice. Într-o societate în continuă schimbare, educația trebuie să rămână o prioritate, iar reformele trebuie să fie realizate cu responsabilitate și transparență.
Sursa: Antena 3
