Procedurile de infringement: o povară financiară pentru România
România se confruntă cu un val de proceduri de infringement inițiate de Comisia Europeană, ca urmare a întârzierilor repetate în transpunerea directivelor europene în legislația națională. Această situație nu doar că subminează credibilitatea țării pe plan internațional, dar generează și costuri financiare semnificative, suportate din bugetul public.
Directiva TVA: o oportunitate ratată
Directiva UE 2022/542, care permite aplicarea cotelor reduse de TVA sau chiar taxarea zero pentru produse alimentare, farmaceutice și medicale, reprezenta o șansă majoră pentru reducerea poverii fiscale asupra cetățenilor. Cu toate acestea, România nu a respectat termenul de transpunere stabilit pentru 31 decembrie 2024, iar promisiunea de implementare până în martie 2025 a fost, de asemenea, încălcată. Ministerul Finanțelor nu a adoptat încă proiectul de Ordonanță de Urgență, deși acesta a fost pus în dezbatere publică încă din martie 2025.
Consecințele sunt grave: penalități financiare de sute de mii de euro pe zi și pierderea unor beneficii fiscale esențiale pentru micii contribuabili. În loc să sprijine cetățenii și economia, tergiversările legislative amplifică povara financiară asupra bugetului public.
Asigurările RCA: un blocaj legislativ prelungit
Directiva UE 2021/2118, menită să îmbunătățească protecția șoferilor și a victimelor accidentelor rutiere, este un alt exemplu de neglijență legislativă. Deși termenele de transpunere au expirat în 2023, proiectele legislative necesare sunt blocate în Parlament de peste un an. Dacă această directivă nu va fi implementată până la 14 aprilie 2025, România riscă sancțiuni financiare de peste 105.000 de euro pe zi.
Acest blocaj nu doar că afectează drepturile asiguraților, dar subminează și încrederea cetățenilor în capacitatea autorităților de a gestiona eficient problemele legislative și economice.
Energia regenerabilă: patru ani de întârzieri
Directiva UE 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei regenerabile este un alt exemplu de eșec instituțional. Ministerul Energiei întârzie de peste patru ani transpunerea acestei directive, care ar putea aduce beneficii semnificative, precum reducerea costurilor la energie, scăderea poluării și creșterea independenței energetice. Noul termen anunțat, iulie 2025, vine după multiple amânări, subliniind lipsa de prioritizare a acestui domeniu crucial.
Într-un context global în care tranziția energetică devine o prioritate, România rămâne în urmă, pierzând oportunități de dezvoltare sustenabilă și de aliniere la standardele europene.
Impactul financiar și reputațional
Procedurile de infringement nu sunt doar o problemă legislativă, ci și una economică și reputațională. Penalitățile financiare impuse de Comisia Europeană se traduc în pierderi directe pentru bugetul public, afectând investițiile în infrastructură, educație și sănătate. În plus, imaginea României ca stat membru al Uniunii Europene este grav afectată, subminând încrederea partenerilor internaționali.
Aceste întârzieri și eșecuri legislative evidențiază necesitatea unei reforme profunde a procesului decizional și a prioritizării transpunerii directivelor europene. Fără o schimbare semnificativă, România riscă să rămână un exemplu negativ în cadrul Uniunii Europene.
