România, captivă în ciclul restanțelor legislative europene
România continuă să fie un exemplu elocvent al incapacității de a respecta termenele impuse de Uniunea Europeană pentru transpunerea directivelor în legislația națională. În 2025, țara noastră se confruntă deja cu trei proceduri de infringement, iar alte 15 riscă să fie inițiate dacă nu se vor lua măsuri urgente. Aceste întârzieri nu doar că subminează credibilitatea României în cadrul Uniunii Europene, dar pot atrage sancțiuni financiare semnificative, afectând bugetul național și, implicit, cetățenii.
Proceduri de infringement: o povară financiară și reputațională
În prezent, Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru netranspunerea la timp a directivelor privind răspunderea civilă auto și emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste domenii critice reflectă nu doar neglijența autorităților, ci și lipsa unei strategii coerente de aliniere la standardele europene. În plus, transpunerea defectuoasă a Directivei 2014/17/UE privind creditele ipotecare a atras deja atenția Comisiei Europene, care consideră că România nu a implementat corespunzător aspecte esențiale, cum ar fi drepturile intermediarilor de credite din alte state membre.
Un istoric al amenzilor și al neconformităților
România are un trecut marcat de numeroase sancțiuni financiare din partea instituțiilor europene. De exemplu, în 2020, țara a fost obligată să plătească o amendă de 3 milioane de euro pentru netranspunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea spălării banilor. În 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus o sancțiune de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite de deșeuri neconforme, la care se adaugă penalități zilnice de 600 de euro pentru fiecare depozit rămas neînchis.
Impactul asupra cetățenilor și economiei
Întârzierile în transpunerea directivelor europene nu sunt doar o problemă tehnică sau administrativă; ele au consecințe directe asupra vieții cetățenilor. De la mediu și sănătate publică până la justiție și economie, fiecare domeniu afectat de aceste întârzieri reflectă o lipsă de responsabilitate și de viziune strategică. În plus, sancțiunile financiare impuse de Uniunea Europeană reprezintă o povară suplimentară pentru bugetul național, resurse care ar putea fi utilizate pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate.
Un apel la responsabilitate și acțiune
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atenția asupra necesității urgente de a implementa integral directivele europene restante. Cu un termen limită pentru 15 directive până la sfârșitul anului 2024, România riscă să se confrunte cu noi proceduri de infringement dacă nu își îmbunătățește performanța legislativă. Este imperativ ca autoritățile să adopte o abordare proactivă și să prioritizeze alinierea la standardele europene, nu doar pentru a evita sancțiunile, ci și pentru a asigura un cadru legislativ modern și eficient pentru cetățeni.
