Intercepția Dronelor Rusești: O Decizie Controversată a Piloților Români
Recent, incidentul în care piloții români de F-16 au interceptat o dronă rusească Gheran în spațiul aerian al României a stârnit un val de întrebări și controverse. Deși au avut autorizarea de a doborî drona, aceștia au decis să nu deschidă focul, o alegere care ridică semne de întrebare asupra evaluării riscurilor colaterale și a protocolului militar în astfel de situații.
Contextul Incidentului
Pe 13 septembrie 2025, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc, fiind interceptată de două avioane F-16 care executau o misiune de patrulare. Drona a orbitat timp de aproximativ 50 de minute, iar piloții români au avut contact vizual și radar cu aceasta. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat că piloții au primit aprobarea de a doborî drona, dar au ales să nu acționeze, invocând riscurile colaterale.
Decizia Piloților: O Evaluare a Riscurilor
Decizia de a nu deschide focul a fost justificată printr-o evaluare a riscurilor colaterale, ceea ce sugerează o abordare prudentă în fața unei amenințări externe. Această alegere a fost criticată de analiști și experți în domeniul apărării, care subliniază că o reacție mai fermă ar fi putut trimite un semnal clar despre determinarea României de a-și apăra spațiul aerian.
Implicarea Aliaților și Răspunsul NATO
În sprijinul piloților români, aliații germani dislocați la Mihail Kogălniceanu au intervenit cu două aeronave Eurofighter Typhoon, monitorizând zona până la lăsarea întunericului. Această colaborare internațională subliniază importanța solidarității în cadrul NATO, dar ridică și întrebări despre capacitatea României de a gestiona singură astfel de provocări.
Legislația și Protocolul de Intervenție
Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național. Conform acestei legi, măsurile de intervenție trebuie să fie proporționale cu nivelul amenințării, având în vedere protejarea vieții persoanelor. Această reglementare evidențiază complexitatea deciziilor militare, unde fiecare acțiune trebuie să fie justificată din punct de vedere legal și etic.
Declarațiile Ministrului Apărării
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a declarat că piloții au avut aprobarea de a doborî drona și că normele care reglementează lanțul de comandă pentru astfel de intervenții sunt în curs de revizuire. El a subliniat că armata română, împreună cu aliații NATO, este pregătită să reacționeze ferm la provocările externe, dar a recunoscut că evaluarea riscurilor este esențială în luarea deciziilor.
Concluzie: O Decizie în Umbră
Incidentul cu drona rusească Gheran a scos la iveală nu doar provocările cu care se confruntă România în contextul geopolitic actual, ci și complexitatea deciziilor militare. Deși piloții români au acționat cu prudență, întrebările rămân: a fost aceasta cea mai bună alegere? Cum va influența această decizie viitoarele intervenții în fața amenințărilor externe?
Sursa: Antena 3
