Ministerul Finanțelor: Împrumuturi masive și strategii financiare discutabile
Ministerul Finanțelor a recurs, din nou, la împrumuturi substanțiale de la bănci, atrăgând aproape 2 miliarde de lei prin două emisiuni distincte. Prima dintre acestea, o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 65 de luni, a generat un randament mediu de 7,38% pe an. Deși valoarea nominală a fost stabilită la 800 de milioane de lei, băncile au subscris o sumă impresionantă de 1,486 miliarde de lei, depășind cu mult așteptările inițiale.
În paralel, o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, având o maturitate reziduală de 11 luni, a atras 882,9 milioane de lei, cu un randament mediu de 6,64% pe an. Deși valoarea emisiunii a fost de un miliard de lei, subscrierile băncilor au atins 1,079 miliarde de lei, indicând un interes semnificativ pentru aceste instrumente financiare.
Planuri ambițioase sau povară financiară?
În luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi totale de 7,4 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu posibilitatea de a adăuga încă 840 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Astfel, suma totală estimată ajunge la 8,24 miliarde de lei, depășind cu 200 de milioane de lei programul din luna februarie. Aceste fonduri sunt destinate refinanțării datoriei publice și acoperirii deficitului bugetar, dar ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a acestor strategii financiare.
Creșterea constantă a împrumuturilor publice subliniază o dependență tot mai mare de finanțarea externă, ceea ce poate amplifica vulnerabilitatea economică a țării. În plus, randamentele ridicate oferite pentru aceste emisiuni de obligațiuni și certificate de trezorerie reflectă costuri semnificative pentru bugetul de stat, punând presiune suplimentară asupra resurselor financiare limitate.
Perspective economice și implicații sociale
Deciziile Ministerului Finanțelor de a continua împrumuturile masive ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea politicilor economice actuale. Refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar sunt obiective esențiale, dar ele nu pot justifica o creștere nesustenabilă a îndatorării. Într-un context economic global marcat de incertitudini, aceste strategii pot avea consecințe grave asupra stabilității financiare a țării.
În același timp, povara acestor împrumuturi este resimțită direct de cetățeni, prin creșterea taxelor și reducerea investițiilor în sectoare esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura. Este imperativ ca autoritățile să reevalueze aceste politici și să adopte măsuri care să promoveze o creștere economică sustenabilă, reducând în același timp dependența de împrumuturile externe.
