Revoluția în programele anti-drog din școli: o abordare bazată pe știință
Daniel David, ministrul Educației, a anunțat o schimbare fundamentală în modul în care sunt concepute și implementate programele anti-drog în școlile din România. Acesta a subliniat că prevenția, un element esențial în combaterea consumului de droguri, trebuie să fie realizată de specialiști în modificări cognitiv-comportamentale, cum sunt psihologii. În trecut, programele au fost adesea coordonate de specialiști care nu aveau competențe directe în prevenție, ceea ce a limitat eficiența acestora.
Ministrul a evidențiat importanța colaborării interministeriale, menționând că măsurile restrictive, precum interzicerea fast-food-urilor în proximitatea școlilor, au demonstrat că pot avea un impact pozitiv asupra comportamentului elevilor. Totuși, în ceea ce privește consumul de droguri, consilierea și prevenția trebuie să fie priorități, iar acestea necesită implicarea unor experți cu pregătire specifică.
Psihologii, cheia succesului în prevenția consumului de droguri
„Dacă dorim să schimbăm comportamentele și atitudinile față de consumul de droguri, avem nevoie de oameni care înțeleg și pot implementa modificări cognitiv-comportamentale. Aceștia sunt psihologii”, a declarat Daniel David. El a subliniat că, deși medicii sunt esențiali în tratarea consumului de droguri, rolul lor în prevenție este limitat. Prin urmare, este necesară o regândire a strategiilor, astfel încât fiecare specialist să fie implicat în etapa corespunzătoare a procesului.
Ministrul a propus integrarea prevenției consumului de droguri într-o strategie națională mai amplă, care să promoveze un stil de viață sănătos. Această abordare holistică ar putea include educația pentru sănătate, consilierea psihologică și măsuri de reducere a riscurilor, toate coordonate de experți în domeniu.
O strategie națională pentru un stil de viață sănătos
Daniel David a subliniat că prevenția consumului de droguri nu poate fi tratată izolat, ci trebuie să facă parte dintr-o strategie națională mai largă. Aceasta ar trebui să abordeze comportamentele de risc în contextul unui stil de viață sănătos, incluzând educația nutrițională, activitatea fizică și sănătatea mentală. Ministrul a menționat că astfel de inițiative pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării elevilor, reducând în același timp riscurile asociate consumului de droguri.
În concluzie, regândirea programelor anti-drog din școli reprezintă o oportunitate de a aborda această problemă complexă într-un mod mai eficient și bazat pe dovezi științifice. Implicarea psihologilor și integrarea prevenției într-o strategie națională mai largă sunt pași esențiali pentru a asigura succesul acestor inițiative și pentru a proteja generațiile viitoare de riscurile asociate consumului de droguri.
