Dependența de substanțe în rândul elevilor: o criză ignorată
Fenomenul consumului de tutun, alcool și droguri în rândul elevilor din România a atins proporții alarmante. Datele recente indică faptul că 15% dintre liceeni fumează zilnic, iar 10% consumă frecvent alcool. Mai grav, aproximativ 1% dintre elevi, echivalentul a 6.000 de tineri, recunosc că nu trece nicio zi fără să utilizeze substanțe psihoactive. Aceste cifre reflectă o problemă sistemică, cu implicații profunde asupra sănătății și educației generației tinere.
Impactul devastator asupra sănătății mintale și fizice
Consumul de substanțe psihoactive în adolescență are efecte devastatoare asupra creierului aflat în dezvoltare. Conform medicului primar în toxicologie Radu Țincu, aceste substanțe pot genera tulburări de comportament, agresivitate, autoagresivitate și excludere socială. De asemenea, ele afectează negativ atenția, memoria și performanțele școlare, crescând riscul de boli psihice la vârsta adultă. Aceste consecințe subliniază urgența intervenției în combaterea acestui fenomen.
Un sistem educațional perceput ca irelevant
Un alt aspect alarmant este percepția negativă a elevilor asupra sistemului educațional. Peste jumătate dintre liceeni consideră că școala nu le oferă cunoștințe utile pentru viață, iar 24% se plâng de timpul pierdut pe drum. Această lipsă de relevanță contribuie la dorința a 10% dintre elevi de a abandona școala încă din clasa a IX-a, amplificând vulnerabilitatea lor față de anturaje periculoase și consumul de substanțe.
Anturajul toxic: o cale spre autodistrugere
Experiența lui Liviu, un fost consumator de droguri, ilustrează perfect modul în care anturajul poate influența negativ tinerii. Marginalizat și în căutarea acceptării, Liviu a început să consume droguri, ceea ce l-a îndepărtat de familie și prieteni. Povestea sa nu este un caz izolat, ci o realitate comună în multe licee din România, unde drogurile sunt accesibile chiar și elevilor din clasele mici.
Rolul părinților și al instituțiilor în prevenție
În fața acestei crize, tot mai mulți părinți apelează la sprijinul Agenției Naționale Antidrog. Directorul Ramona Dabija a raportat că 98 de părinți și 125 de adolescenți participă la programe de consiliere și sprijin. Cu toate acestea, numărul celor afectați depășește cu mult capacitatea actuală de intervenție, subliniind necesitatea extinderii acestor servicii.
Un fenomen în expansiune: țigările electronice și vaporizatoarele
Un alt factor care complică situația este creșterea popularității țigărilor electronice și a vaporizatoarelor. Expertul antidrog Cătălin Țone atrage atenția asupra cazurilor în care aceste dispozitive au fost utilizate pentru consumul de substanțe stupefiante, cum ar fi în cazul „Fabricii de Vise” de la Iași. Această tendință evidențiază necesitatea unor reglementări mai stricte și a unei educații preventive mai eficiente.
Concluzii implicite: o generație în pericol
Problema consumului de substanțe în rândul elevilor din România este complexă și necesită o abordare multidimensională. De la reformarea sistemului educațional pentru a-l face mai relevant, până la extinderea programelor de prevenție și consiliere, soluțiile trebuie să fie sistematice și bine coordonate. În absența unor măsuri urgente, riscul de a pierde o generație întreagă în fața dependenței și abandonului școlar devine din ce în ce mai real.
