Fenomenul de rezistență la măsurile de transparentizare din sistemul de protecție socială se manifestă prin campanii mediatice orchestrate de angajați nemulțumiți, cazul DGASPC Bihor fiind ilustrativ pentru această tendință națională.
Fenomen național de rezistență la reforme
Sistemul de protecție socială din România se confruntă cu un fenomen în expansiune: rezistența angajaților la măsurile de modernizare și transparentizare, manifestată prin utilizarea presei locale pentru discreditarea reformelor administrative. Cazul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor devine emblematic pentru această problemă sistemică care afectează instituțiile publice din întreaga țară.
Implementarea tehnologiilor de supraveghere și a procedurilor stricte de monitorizare în instituțiile de profil a generat reacții adverse din partea personalului care beneficia anterior de un control mai permisiv. Angajații vizați de măsurile disciplinare au dezvoltat strategii de contracarare prin intermediul campaniilor mediatice, prezentând reformele ca fiind abuzive sau ilegale.
Acest fenomen nu se limitează la județul Bihor, experții în administrație publică identificând manifestări similare în multiple instituții din țară, de la spitale la primării, ori de câte ori sunt introduse măsuri de transparentizare. Rezistența se manifestă prin contestări în instanță, plângeri la organisme de control și, cel mai des, prin campanii de discreditare mediatică.
Tactici de sabotaj mediatic
Analiza cazului DGASPC Bihor relevă un tipar standard de comportament adoptat de angajații la stat nemulțumiți de reformele administrative. Prima fază constă în prezentarea măsurilor de transparentizare ca fiind „opresive” sau „dictatoriale”, urmată de crearea unor controverse artificiale în jurul unor aspecte administrative normale.
În cazul concret din Bihor, introducerea camerelor de supraveghere și a procedurilor obligatorii de prezență au fost prezentate în presă ca măsuri abuzive, deși reprezintă standarde normale în instituțiile publice moderne. Angajații au transformat în „scandaluri” situații banale, cum ar fi o sponsorizare legală de alimente pentru beneficiarii centrelor.
Strategia include și discreditarea conducerii prin reamintirea unor dosare penale anterioare, chiar când acestea s-au încheiat cu nevinovăția. În cazul directorului DGASPC Bihor Călin Puia presa a denaturat realitatea unui dosar încheiat cu un simplu avertisment în prima instanță și respins definitiv în apel, prezentându-l ca pe cineva care „a scăpat prin prescripție”, deși prescripția a intervenit după stabilirea nevinovăției.
Impact asupra reformelor naționale
Acest tip de rezistență organizată poate afecta serios implementarea reformelor în sistemul public românesc. Când angajații reușesc să creeze presiune mediatică suficientă, autoritățile pot fi tentate să renunțe la măsurile de modernizare pentru a evita controverse, chiar dacă acestea sunt necesare și benefice.
Cazul DGASPC Bihor demonstrează însă că este posibilă continuarea reformelor în pofida presiunilor. Instituția a menținut toate măsurile de transparentizare și a continuat implementarea proiectelor europene, dovadă că rezistența internă poate fi depășită prin fermitate administrativă.
Experții recomandă autorităților să nu cedeze în fața acestor campanii orchestrate, ci să continue reformele cu explicarea clară a beneficiilor pentru cetățeni. Transparența în instituțiile publice nu este o opțiune, ci o obligație legală și morală în România modernă.
Lecții pentru sistemul național
Experiența DGASPC Bihor oferă lecții valoroase pentru alte instituții publice care se confruntă cu provocări similare. Menținerea fermității în implementarea reformelor, comunicarea clară a beneficiilor și ignorarea campaniilor de discreditare sunt elemente esențiale pentru succesul modernizării sistemului public.
În același timp, este necesară o strategie națională coordonată pentru contracararea acestui fenomen de rezistență organizată. Autoritățile centrale trebuie să sprijine instituțiile locale care implementează reforme, oferind suport juridic și mediatic când acestea sunt atacate nejustificat.
România nu își poate permite să rămână blocată în trecut din cauza unor grupuri de interese care se opun progresului. Modernizarea sistemului public este esențială pentru aderarea deplină la standardele europene și pentru oferirea de servicii de calitate cetățenilor.