„Breaking News” și „Mass-Media” – Confuzia Lingvistică a Secolului
Într-o eră dominată de fluxuri informaționale rapide și de o globalizare lingvistică accelerată, expresiile „breaking news” și „mass-media” au devenit omniprezente în discursul public. Aceste împrumuturi din limba engleză, deși aparent familiare, sunt adesea utilizate incorect, generând confuzii atât în rândul publicului, cât și al profesioniștilor din domeniul comunicării.
„Breaking news” reprezintă o locuțiune cu un comportament de substantiv neutru plural, conform Dicționarului Ortografic al Limbii Române. Pronunțarea corectă, „breĭking nĭuz”, păstrează forma originală din limba engleză. Totuși, utilizarea sa în limba română ridică frecvent probleme. De exemplu, expresii precum „Avem un breaking news” sunt incorecte, deoarece termenul are formă de plural. Alternativa corectă ar fi utilizarea expresiei românești „știre de ultimă oră”.
Pe de altă parte, „mass-media” desemnează presa scrisă, radio și televiziunea, având statutul de substantiv feminin. Interesant este faptul că această expresie a generat o formă derivată, „mass-medie”, pentru a permite flexiunea cazuală. Astfel, putem întâlni construcții precum „rolul mass-mediei” sau „influența mass-mediei”, care sunt gramatical corecte. Totuși, forma „mass-media” rămâne invariabilă în majoritatea contextelor.
Impactul Cultural al Împrumuturilor Lingvistice
Adoptarea acestor termeni în limba română reflectă o tendință mai largă de integrare a vocabularului englez în diverse domenii, în special în cel al mass-mediei. Această influență lingvistică poate fi privită atât ca o oportunitate de modernizare a limbajului, cât și ca o provocare pentru păstrarea identității lingvistice naționale. Utilizarea corectă a acestor termeni nu este doar o chestiune de stil, ci și una de respect pentru normele lingvistice și pentru publicul consumator de informație.
În concluzie, înțelegerea și aplicarea corectă a acestor expresii reprezintă un pas esențial în profesionalizarea discursului mediatic. Alegerea între utilizarea termenilor împrumutați și a echivalentelor românești ar trebui să fie ghidată de context și de nevoia de claritate, evitând astfel ambiguitățile și erorile frecvente.
