Criza analfabetismului numeric în România: o problemă sistemică
Un raport național recent scoate la lumină o realitate alarmantă: peste o treime dintre elevii din România suferă de analfabetism numeric, iar situația se agravează pe măsură ce aceștia avansează în ciclurile de învățământ. La nivel liceal, proporția atinge aproape 50%, ceea ce indică o problemă profundă în sistemul educațional. Studiul, realizat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio, a analizat populația școlară din toate ciclurile de învățământ, de la primar la liceal, relevând un nivel general de analfabetism numeric de 36%.
Alfabetizarea numerică, definită ca abilitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte, este esențială pentru integrarea socială și profesională. Cu toate acestea, raportul arată o creștere constantă a analfabetismului numeric: de la 25% în clasele primare, la 36% în gimnaziu și 46% în liceu. Diferențele de gen sunt, de asemenea, notabile, băieții având în general un nivel mai bun de competențe numerice decât fetele, o tendință care se menține constantă pe parcursul ciclurilor școlare.
Disparități rurale și socio-economice: un decalaj alarmant
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de raport este legătura strânsă dintre mediul de proveniență și nivelul de alfabetizare numerică. Elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu un procent de 58,16%, comparativ cu doar 22,23% în urbanul mare. Diferențele sunt evidente încă din ciclul primar, unde analfabetismul numeric în rural atinge 42,86%, față de 15,45% în urbanul mare. Aceste disparități se accentuează pe măsură ce elevii avansează în gimnaziu și liceu, reflectând inegalități structurale în accesul la educație de calitate.
Corelația dintre statutul socio-economic și competențele numerice este la fel de evidentă. Elevii din familii cu un statut socio-economic ridicat înregistrează cele mai scăzute niveluri de analfabetism numeric, în timp ce cei din familii defavorizate sunt cei mai afectați. Diferențele între aceste categorii sunt marcante, subliniind impactul profund al condițiilor socio-economice asupra performanței educaționale.
Metodologia studiului: o analiză riguroasă
Raportul național privind alfabetizarea numerică a fost realizat pe baza unui eșantion reprezentativ de 9.719 elevi, selectați dintr-un total de aproximativ 16.000 de administrări ale testului. Studiul a inclus 600 de școli din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României, asigurând o distribuție echilibrată între fete și băieți. Testul a fost structurat pe cinci domenii principale: algebră, statistică, geometrie, măsurare și proprietăți ale numerelor, fiecare domeniu fiind evaluat prin aproximativ 100 de itemi adaptați fiecărui ciclu de învățământ.
Fiecare item a fost expus de cel puțin 30 de ori, majoritatea fiind utilizate de 70-80 de ori, pentru a asigura validitatea și fiabilitatea rezultatelor. Testările s-au desfășurat în perioada octombrie-decembrie 2024, iar analiza statistică a fost realizată pentru a identifica tendințele și corelațiile relevante. Această abordare metodologică riguroasă oferă o imagine clară asupra dimensiunii și cauzelor analfabetismului numeric în România.
Consecințe și implicații
Rezultatele raportului evidențiază o problemă sistemică ce necesită intervenții urgente. Analfabetismul numeric nu este doar o problemă educațională, ci și una socială și economică, având implicații directe asupra integrării profesionale și sociale a tinerilor. Diferențele semnificative între mediul rural și urban, precum și între categoriile socio-economice, subliniază necesitatea unor politici educaționale care să reducă aceste inegalități și să asigure accesul egal la resurse educaționale de calitate.
Într-o societate din ce în ce mai dependentă de competențele numerice, incapacitatea de a înțelege și utiliza informații matematice reprezintă un obstacol major pentru dezvoltarea personală și profesională. Raportul național privind alfabetizarea numerică oferă o bază solidă pentru elaborarea unor strategii eficiente, dar succesul acestora depinde de angajamentul tuturor actorilor implicați în sistemul educațional.
