Controversa Canonizării Părintelui Arsenie Boca: Între Sfințenie și Superstiție
Recenta canonizare a părintelui Arsenie Boca de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stârnit un val de reacții în mediul online, culminând cu apariția unei petiții care contestă această decizie. Petiția, semnată de 500 de persoane până în prezent, ridică acuzații grave la adresa părintelui, afirmând că acesta ar fi practicat yoga, vrăjitoria și hipnoza, practici considerate incompatibile cu sfințenia în doctrina ortodoxă.
Descrierile din petiție ilustrează un Arsenie Boca angajat în activități de concentrare și meditație, inspirate de practici orientale, ceea ce a alimentat scepticismul și opoziția față de canonizarea sa. Radu Trifon, consilier cultural la Episcopia Devei și Hunedoarei, menționează că argumentele aduse împotriva canonizării sunt bazate pe informații neclare și subiective, care nu ar trebui să influențeze percepția asupra valorii spirituale a părintelui Boca.
În ciuda controverselor, mulți români rămân fermi în credința că Arsenie Boca a fost un duhovnic excepțional, ale cărui fapte și minuni justifică plenar decizia de canonizare. Această diviziune de opinii reflectă tensiunile dintre tradiție și modernitate, între credință și scepticism, care continuă să modeleze peisajul religios și cultural românesc.
Dezbaterea asupra canonizării lui Arsenie Boca evidențiază nevoia de a evalua și reconcilia elementele de tradiție cu cele de inovație în practicile spirituale, un subiect care va continua să provoace dialoguri și poate, în cele din urmă, să conducă la o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă sfințenia în contextul contemporan.
