Săptămâna Luminată: Tradiții, Obiceiuri și Semnificații Profunde
Săptămâna Luminată, cunoscută și sub denumirile de „Săptămâna Sfântă” sau „Săptămâna Albă”, reprezintă o perioadă de profundă semnificație spirituală în calendarul ortodox. Aceasta începe imediat după Învierea Domnului și se încheie în Duminica Tomii, fiind marcată de o serie de tradiții și obiceiuri care variază de la o regiune la alta. În această săptămână, credincioșii respectă cu strictețe anumite reguli, iar slujbele religioase capătă un caracter unic, simbolizând triumful vieții asupra morții.
Ritualuri și Interdicții în Săptămâna Luminată
Începând cu Lunea Luminată, credincioșii ortodocși nu fac metanii, nu îngenunchează și nu țin post. De asemenea, nu se oficiază pomeniri pentru cei adormiți, iar Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise pe tot parcursul săptămânii, simbolizând mormântul deschis al lui Hristos. Acest gest liturgic subliniază victoria Învierii și accesul liber al sufletelor către Împărăția Cerurilor.
Un aspect remarcabil al acestei perioade este credința conform căreia cei care trec în neființă în timpul Săptămânii Luminate ajung direct în Rai. Această convingere este adânc înrădăcinată în tradiția creștină, fiind considerată o expresie a milei divine.
Marțea Albă: Ziua Norocului și a Pomenirilor
Marțea Albă, a doua zi după Paște, este asociată cu norocul și prosperitatea. Conform tradiției, cei care respectă obiceiurile acestei zile vor avea parte de binecuvântări pe tot parcursul anului. În această zi, femeile oferă de pomană pască și vin roșu, iar vizitele de Paște sunt reluate. Totodată, este interzisă munca fizică, iar conflictele trebuie evitate, deoarece se crede că acestea atrag ghinion și boli.
Un ritual important al zilei este uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea sfințită în Joia Mare. Aceasta este păstrată cu grijă în altar și utilizată pentru împărtășirea bolnavilor pe tot parcursul anului.
Miercurea Albă și Joia Verde: Tradiții și Superstiții
Miercurea Albă, cunoscută și ca „Sfânta Mercurie”, este o zi în care femeilor le este interzis să muncească, pentru a evita atragerea rozătoarelor în gospodărie. În schimb, bărbații pot desfășura activități agricole. Această zi este marcată de dezlegarea la mâncărurile de dulce, o excepție în calendarul ortodox datorită bucuriei Învierii.
Joia Verde, denumită în unele regiuni „Joia Rea”, este dedicată pomenirii morților și roadelor pământului. Un ritual specific implică sfințirea apei și vărsarea acesteia în fântâni, pentru a asigura belșugul și sănătatea gospodăriei. Este interzisă spălarea și albirea rufelor, iar munca este considerată aducătoare de ghinion.
Vinerea Scumpă și Izvorul Tămăduirii
Vinerea din Săptămâna Luminată, cunoscută ca „Vinerea Scumpă”, este dedicată sărbătorii Izvorului Tămăduirii. Această zi aduce speranță și vindecare, fiind legată de legenda fântânii Maicii Domnului, care izvora apă cu puteri miraculoase. Gospodarii stropesc casele și animalele cu agheasmă, iar bolnavii beau apă sfințită pentru însănătoșire.
Duminica Tomii: Ziua Credinței și a Îndoielii
Duminica Luminată, cunoscută și ca Duminica Tomii, este dedicată Apostolului Toma, simbol al îndoielii și al credinței regăsite. În această zi, credincioșii se adună în cimitire pentru a aprinde lumânări și a se ruga pentru sufletele celor adormiți. Este o zi a reconcilierii spirituale, în care se celebrează triumful credinței asupra scepticismului.
Săptămâna Luminată rămâne un reper esențial al spiritualității ortodoxe, îmbinând tradiția religioasă cu obiceiurile populare. Această perioadă oferă credincioșilor prilejul de a reflecta asupra valorilor creștine și de a se reconecta cu semnificațiile profunde ale Învierii.
