Scandalul Nordis: O rețea de complicități și fraude fiscale
Într-un caz care zguduie încrederea în instituțiile fiscale din România, grupul Nordis este acuzat de ascunderea prețurilor reale ale apartamentelor vândute, generând un prejudiciu estimat la 80 de milioane de lei. Inspectorii ANAF, responsabili de verificarea acestor nereguli, sunt suspectați de favorizarea infractorilor, după ce au ignorat deliberat dovezile evidente de fraudă fiscală. Această situație ridică întrebări serioase despre integritatea și eficiența controalelor fiscale din țară.
Transferuri suspecte și lipsa măsurilor legale
Conform informațiilor furnizate de DIICOT, mai multe controale efectuate la societăți din grupul Nordis au scos la iveală transferuri financiare suspecte, însumând zeci de milioane de lei. Documentele justificative prezentate, inclusiv contracte de cesiune cu valori exorbitante, au fost acceptate fără a fi consemnate încălcări ale legii. Inspectorii implicați nu au dispus nicio măsură, deși mecanismele financiare utilizate indicau clar activități de delapidare și evaziune fiscală.
Complicitatea inspectorilor: O schemă bine orchestrată
În perioada 2021-2023, mai mulți inspectori antifraudă au efectuat controale la diverse societăți din grupul Nordis. Deși au identificat operațiuni financiare de amploare, aceștia nu au consemnat nereguli și nu au sesizat organele judiciare. În mod repetat, aceleași persoane și mecanisme financiare au fost implicate, dar inspectorii au preferat să ignore dovezile evidente. Această conduită ridică suspiciuni serioase privind favorizarea făptuitorilor și protejarea intereselor acestora.
Presiuni și intimidări asupra echipelor de control
Reprezentanții Nordis au exercitat presiuni asupra inspectorilor antifraudă, încercând să influențeze desfășurarea controalelor. Declarațiile martorilor relevă o atmosferă de intimidare, în care inspectorii erau avertizați despre schimbări iminente la nivelul conducerii ANAF și despre consecințele politice ale acțiunilor lor. Aceste presiuni au fost însoțite de întâlniri la nivel înalt, inclusiv cu președintele ANAF, unde reprezentanții Nordis au încercat să minimalizeze gravitatea situației.
Consecințele unei rețele de corupție
Procurorii DIICOT au concluzionat că acțiunile inspectorilor implicați se încadrează în infracțiunea de favorizare a făptuitorului. Prin ignorarea deliberată a neregulilor și prin lipsa măsurilor legale, aceștia au contribuit la perpetuarea unei rețele de corupție și fraudă fiscală. Procesele-verbale întocmite au fost utilizate ulterior pentru a justifica legalitatea operațiunilor financiare suspecte, amplificând astfel prejudiciul adus statului.
Implicarea societăților fantomă: O strategie de evitare a responsabilității
În cadrul controalelor, inspectorii au identificat relații comerciale între societățile din grupul Nordis și entități de tip fantomă. Cu toate acestea, sesizările penale au vizat exclusiv aceste societăți fictive, ignorând beneficiarii reali ai operațiunilor. Această strategie a permis transferarea responsabilității și evitarea tragerii la răspundere a principalilor actori implicați.
Un sistem vulnerabil la influențe externe
Cazul Nordis evidențiază vulnerabilitățile grave ale sistemului fiscal din România, unde presiunile politice și economice pot influența desfășurarea controalelor și aplicarea legii. Lipsa de integritate a unor inspectori și complicitatea acestora cu entități private subminează încrederea publicului în instituțiile statului și creează un precedent periculos pentru viitor.
Concluzii preliminare: O criză de integritate
Acest caz complex scoate la lumină deficiențele sistemice ale instituțiilor fiscale și necesitatea unor reforme urgente pentru a preveni repetarea unor astfel de situații. Implicarea DIICOT și blocarea conturilor grupului Nordis reprezintă pași importanți, dar insuficienți pentru a restabili încrederea în justiție și în mecanismele de control fiscal.
