Daca nu ne-am obișnuit inca, societatea românească se confruntă cu subminarea internă si promovarea disfuncționalităților de catre stăpâni de domenii ale statului, șefi si directori, ce le transforma in propriile feude.
Se pare ca in anul 2024, o perioada in care vorbim de transformarea si digitalizarea societății impuse contribuabililor, asistăm la proceduri desprinse din feudalism prin care oameni plătiți din banii statului pentru buna functionare a sistemului si aplicarea corectă a legii.
In acest reportaj exclusivist, vorbim de abuzurile peocedurale ce au loc in interiorul ANAF.
In an electoral, aflăm ca raul cel mai mic este distorsionat iar uzufructul său este folosit in interese obscure care subminează circuitul fondurilor si bunastarea oamenilor ce trudesc si se chinuie de la o zi la alta sa trăiască in normalitate, fapte ce afecteaza sute de mii de persoane și asta doar pentru ca se poate si se permite!
Vorbim de cea mai importantă agenție a statului român, ce gestionează in mod direct respectarea legilor si care ar trebui sa vegheze la asigurarea fondurilor de pensii, somaj , sanatate, fonduri ale bugetului si protejarea respectării cadrelor legislative.
Este adevărat ca de obicei ne confruntăm cu raportări ale abuzurilor organelor, ale căror acțiuni distrug societăți comerciale, le falimentează la comandă ori din păreri personale, legea fiind pe locul 4 și lasă pe drumuri oameni care platesc taxe, in mod cinstit, prin pure extrapolări si divagații ghicite.
In acest reportaj am ales prezentarea situației din interiorul cadrelor ANAF.
Cine sunt păpușării și cine sunt marionetele? Câte categorii există, cine are de beneficiat si cine de suferit?
Realitatea sesizărilor ne arata ca sunt 3 categorii:
- Superiorii ierahici care taie si spânzură si hotărăsc ce se intampla cu o societate, dacă devine albă ori neagră, de la caz la caz, în funcție de interesele proprii;
- Echipele care se conformează cu hotărârile acestora, fiind introduse si agreate in camarila proprie carora li se alocă lucrări pe sprânceană;
- Echipele care comentează in front, observând abuzurile procedurale comise de catre superiorii despotici și faptul că superiorii ii sacrifică trimițându i in teren „să scoată carbuni încinși din foc”, care sunt hăituite psihologic prin metode de bulling greu de imaginat, cărora le sunt alocate lucrări in mod total neuniform. Vorbim aici de lucrări prescrise dreptului la acțiune si de verificare, tinute la dospit in sertarele acestor stăpâni iar apoi mimată acțiunea diligența procedurală bruscă. Vorbim de impunerea de sarcini de verificare a persoanelor fizice și a sursei banilor acestora in cadrul unor proceduri de verificare strictă a societăților comerciale, deci in afara oricăror proceduri desi sunt la îndemâna deschiderea separata pein alte acțiuni fiscale a inspecțiilor acestor persoane fizice. Practic în funcție de cine binevoiește să vină la discuții cu acești stăpâni superiori ierarhici si sa „pice de acord”, beneficiază de clemență ori o altă abordare personală a legii sau in cazul diametral opus este executat chiar dacă mu există probatorii. Principiul noi te bagam noi te scoatem funcționează perfect de la analizele de risc până la inventarea de proceduri.
Vorbim de oameni al căror mandat este pe termen nelimitat, intr-o țară de drept european cum este considerată România. O astfel de permitere legală le aloca micilor baroni ai instituțiilor publice acces la dosare și informații sensibile si construirea in timp a unor retele greu de destructurat – vezi cazul Oradea unde rețelele se întrepătrund. Practic ei sunt peste orice presedinte al țării, peste orice decident fie el procuror sau minist
[24:20, 9/5/2024] Dp Avia Toru: Daca nu ne-am obișnuit inca, societatea românească se confruntă cu subminarea internă si promovarea disfuncționalităților de catre stăpâni de domenii ale statului, șefi si directori, ce le transforma in propriile feude.
Se pare ca in anul 2024, o perioada in care vorbim de transformarea si digitalizarea societății impuse contribuabililor, asistăm la proceduri desprinse din feudalism prin care oameni plătiți din banii statului pentru buna functionare a sistemului si aplicarea corectă a legii.
In acest reportaj exclusivist, vorbim de abuzurile peocedurale ce au loc in interiorul ANAF.
In an electoral, aflăm ca raul cel mai mic este distorsionat iar uzufructul său este folosit in interese obscure care subminează circuitul fondurilor si bunastarea oamenilor ce trudesc si se chinuie de la o zi la alta sa trăiască in normalitate, fapte ce afecteaza sute de mii de persoane și asta doar pentru ca se poate si se permite!
Vorbim de cea mai importantă agenție a statului român, ce gestionează in mod direct respectarea legilor si care ar trebui sa vegheze la asigurarea fondurilor de pensii, somaj , sanatate, fonduri ale bugetului si protejarea respectării cadrelor legislative.
Este adevărat ca de obicei ne confruntăm cu raportări ale abuzurilor organelor, ale căror acțiuni distrug societăți comerciale, le falimentează la comandă ori din păreri personale, legea fiind pe locul 4 și lasă pe drumuri oameni care platesc taxe, in mod cinstit, prin pure extrapolări si divagații ghicite.
In acest reportaj am ales prezentarea situației din interiorul cadrelor ANAF.
Cine sunt păpușării și cine sunt marionetele? Câte categorii există, cine are de beneficiat si cine de suferit?
Realitatea sesizărilor ne arata ca sunt 3 categorii:
- Superiorii ierahici care taie si spânzură si hotărăsc ce se intampla cu o societate, dacă devine albă ori neagră, de la caz la caz, în funcție de interesele proprii;
- Echipele care se conformează cu hotărârile acestora, fiind introduse si agreate in camarila proprie carora li se alocă lucrări pe sprânceană;
- Echipele care comentează in front, observând abuzurile procedurale comise de catre superiorii despotici și faptul că superiorii ii sacrifică trimițându i in teren „să scoată carbuni încinși din foc”, care sunt hăituite psihologic prin metode de bulling greu de imaginat, cărora le sunt alocate lucrări in mod total neuniform. Vorbim aici de lucrări prescrise dreptului la acțiune si de verificare, tinute la dospit in sertarele acestor stăpâni iar apoi mimată acțiunea diligența procedurală bruscă. Vorbim de impunerea de sarcini de verificare a persoanelor fizice și a sursei banilor acestora in cadrul unor proceduri de verificare strictă a societăților comerciale, deci in afara oricăror proceduri desi sunt la îndemâna deschiderea separata pein alte acțiuni fiscale a inspecțiilor acestor persoane fizice. Practic în funcție de cine binevoiește să vină la discuții cu acești stăpâni superiori ierarhici si sa „pice de acord”, beneficiază de clemență ori o altă abordare personală a legii sau in cazul diametral opus este executat chiar dacă mu există probatorii. Principiul noi te bagam noi te scoatem funcționează perfect de la analizele de risc până la inventarea de proceduri.
Vorbim de oameni al căror mandat este pe termen nelimitat, intr-o țară de drept european cum este considerată România. O astfel de permitere legală le aloca micilor baroni ai instituțiilor publice acces la dosare și informații sensibile si construirea in timp a unor retele greu de destructurat – vezi cazul Oradea unde rețelele se întrepătrund. Practic ei sunt peste orice presedinte al țării, peste orice decident fie el procuror sau ministru.
In condițiile in care la televizor suntem bombardați de stiri și mediatizarea digitalizării in România, aflăm cu stupoare ca inspectorii ANAF fac proceduri si procese cu pixul in mana adunând informații din raportări si făcând interpretari subiective si diferite in cadrul analizelor de risc. Astfel ce ar trebui să fie imparțial devine subiectivul si pixul din mâna superiorilor ANAF, directorași si sefi/(e) care amenința fără scrupule proprii subordonați dar si contribuabilii care indraznesc sa parcheze in curtea instituției fără binecuvântarea lor. Asta deși acei oameni vin sa isi rezolve problemele.
Dar sa revenim la investigația zilei. In articolele ce vor urma, vom expune pe larg cum acești oameni plătiți și ridicati de statul român in funcții cheie, se folosesc de sistem in purul interes propriu si al camarilei din spatele lor, apelând la un instrumentar vast, de la manifestări de tip bulling, urlete, amenințări cu relocarea sau cu alocarea de lucrari cu un grad de dificultate mare, disproporționat fata de restul echipelor care se conformează si nu comentează raportat la abuzuri, pressing pe lucrări pentru obținerea rezultatului pe care superiorii il doresc, transformarea procedurilor si inventarea unora proprii fiind doar câteva exemple.
Vorbim despre sectorul 1, un sector lider ca PIB al României, deci unde liderii statului ar trebui sa fie de înaltă ținută morală si exemplu al bunei aplicări a legii.
Vorbim de compartimentul de inspecție fiscală al contribuabililor mici din București Sector 1, unde 3 șefi de serviciu alocați pentru coordonarea a 10 echipe.
Cum a fost posbil ca organigrama deși tăiată pe hârtie să fie supradimensionată cu oameni care efectiv nu muncesc in controlul fiscal, doar pentru a păstra funcții de sefi serviciu?
Foarte simplu. Se iau oameni din alte servicii: selectare, persoane fizice, alte sevicii, care rămân in continuare sub coordonarea aceloraei șefi, dar care sunt raportați ca figurând in alt serviciu. Astfel se face loc unui noi sef serviciu cu o organigramă in subordonare care nu corespunde realității, ca sa nu spunem falsă.
Dar cine are de câștigat în realitate cu o astfel de schemă ?
Se întăresc oare forțele ANAF, iar personalul din subordine întocmește mai multe acte?
Răspuns: nu.
Dar atunci care este cu adevărat miza?
Răspuns: impunerea propriilor constatări, de la caz la caz, in detrimentul constatărilor legale ale inspectorilor, șeful de serviciu susținut de director fiind sub strictul asentiment si „viziune fiscală” cu directorul. Pare incredibil ca așa ceva se poate întâmpla si astfel manipula rezultate care pot afecta in mod grav societatea, in detrimentul legii. Dar acestea sunt chestiuni zilnice in care inspectorii sunt utilizați pentru purul interes al culiselor.
Dar cine sunt susținătorii financiari si respectiv protectorii acestora?
Au abuzurile culoare politica? Si de ce este important acest aspect iar acesta reprezintă un moment de răscruce pentru urmatorii 10 ani ai viitorului oamenilor de rând?
Ce urmează? Cum putem schimba direcția?
Îndreptându-ne spre un nou an electoral, românii sunt puși din nou în fața unei alegeri esențiale. Într-o societate dominată de baronii instituțiilor publice și de practici abuzive, este timpul să nu ne mai mulțumim cu alegerea „răului mai mic”. Trebuie să alegem „binele cel mai favorabil” — să optăm pentru lideri și reprezentanți care promovează transparența, corectitudinea și interesul comun.
Aceste abuzuri, precum cele expuse în interiorul ANAF, nu sunt doar probleme izolate. Ele afectează fiecare cetățean care contribuie cinstit, fiecare afacere care luptă pentru supraviețuire, și fiecare instituție care ar trebui să asigure bunăstarea generală. A ignora aceste realități înseamnă să permitem ca interesul propriu al câtorva indivizi să distrugă încrederea într-un sistem pe care îl susținem cu toții.
Așadar, pe cine vom alege? Ce fel de societate vrem să construim? Nu mai este suficient să alegem din frică sau resemnare. Este timpul să cerem răspundere, să facem schimbări reale și să ne implicăm activ pentru a împiedica perpetuarea acestor practici. În următoarele articole, vom continua să dezvăluim aceste practici corupte și să punem pe masă soluții. Schimbarea începe acum și depinde de fiecare dintre noi.
Astfel, in realitatea cotidiana, nu voturile sunt cele care contează ci schimbările reale ale sistemelor si sforilor uzitate dincolo de lege, care vor permite românilor sa aibe nevoile promordiale asigurate.
Avem de a face cu mai multe ganguri, făcând slalom de la răsărit către asfințit, începând cu capitala si sectoarele sale,in care acuzațiile cu iz penal curg dar ai tentă de a fi repugnate, in izolarea celor care încearcă sa nu fie părtași, sesizându-le.
