„Ingineria judiciară” – o criză fără precedent în instanțele din România
Un val de contestații fără precedent a lovit instanțele din România, generând o situație de haos juridic și ridicând întrebări serioase despre integritatea procesului judiciar. În centrul acestei furtuni se află decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula alegerile prezidențiale din decembrie 2024, o hotărâre care a stârnit reacții vehemente și a mobilizat un număr impresionant de cetățeni să acționeze în instanță. Între 8 și 17 aprilie 2025, peste 130 de cereri de anulare sau suspendare a deciziei CCR au fost înregistrate la curțile de apel din întreaga țară.
Platforme online și rețele sociale – catalizatori ai contestării
Un site intitulat „Turul 2 Înapoi” a devenit epicentrul acestei mișcări, oferind utilizatorilor ghiduri detaliate despre cum să inițieze acțiuni legale împotriva CCR. În mod surprinzător, platforma includea și un link către contul de TikTok al fostei judecătoare Lăcrămioara Axinte, care, printr-o serie de videoclipuri, explica procedurile necesare pentru plata taxelor judiciare și formularea cererilor. Această combinație de tehnologie și activism juridic a dus la o mobilizare masivă, culminând cu un asalt al curților de apel prin e-mailuri și cereri identice.
Controversele din jurul Lăcrămioarei Axinte
Fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, cunoscută pentru pozițiile sale controversate pe teme precum pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, a devenit o figură centrală în această criză. Pensionată din 2019, Axinte a fost implicată activ în promovarea anulării deciziei CCR, utilizând rețelele sociale pentru a-și mobiliza susținătorii. Criticile aduse de aceasta și implicarea sa activă în această campanie au atras atenția asupra influenței pe care o pot avea foști magistrați în astfel de situații tensionate.
Manipularea sistemului judiciar – o acuzație gravă
Fostul judecător Cristi Dănileț a adus în discuție posibilitatea unei „inginerii judiciare” menite să manipuleze sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. Potrivit acestuia, mai multe persoane fără legături evidente cu domeniul juridic au depus cereri identice la aceeași instanță, în aceeași zi, pentru a direcționa dosarele către un anumit judecător. Această practică ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea procesului judiciar, subminând încrederea publicului în sistemul de justiție.
Decizii contradictorii și incertitudinea juridică
Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea executării hotărârii CCR, o decizie care a fost imediat contestată de Biroul Electoral Central, care a declarat că aceasta „nu provoacă niciun efect”. În același timp, alte instanțe au emis hotărâri contradictorii pe aceeași problemă de drept, amplificând confuzia și incertitudinea juridică. Această situație evidențiază lipsa de coerență în sistemul judiciar și necesitatea unei intervenții rapide pentru clarificarea situației.
Apeluri pentru intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Avocata Elenina Nicuț a subliniat importanța unei decizii definitive din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pentru a preveni consecințe grave și pentru a restabili ordinea juridică. Potrivit acesteia, este esențial ca ICCJ să se pronunțe înainte de termenul limită din 4 mai, pentru a elimina orice ambiguitate și pentru a asigura respectarea statului de drept.
Consecințele pe termen lung ale crizei
Criza generată de această „inginerie judiciară” ridică întrebări fundamentale despre vulnerabilitățile sistemului juridic din România. De la manipularea procesului de repartizare a dosarelor până la utilizarea rețelelor sociale pentru mobilizarea cetățenilor, această situație evidențiază necesitatea unor reforme profunde pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente. Într-un context în care încrederea publicului în instituțiile statului este deja fragilă, această criză riscă să submineze și mai mult legitimitatea sistemului judiciar.
