Corupția din Portul Constanța: O rețea complexă sub lupa justiției
Tribunalul București a respins cererea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de arestare preventivă a șapte inculpați implicați într-un dosar de corupție de proporții din Portul Constanța. Decizia instanței a plasat aceste persoane sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, marcând un nou capitol într-o anchetă care dezvăluie mecanismele corupției sistemice dintr-un sector strategic al economiei românești.
Printre cei vizați se numără Petrică Buduru, fost fotbalist și fost conducător al unor cluburi sportive de renume, și Cătălin Viorel Cristea, consilier al directorului general al Administrației Porturilor Maritime SA Constanța. Aceștia, alături de alți inculpați, sunt acuzați de implicare în activități de dare și luare de mită, cu scopul de a facilita diverse operațiuni comerciale în port.
Un al doilea val de inculpați și acuzații grave
În paralel, instanța urmează să se pronunțe asupra unui al doilea grup de zece persoane, printre care se regăsesc Florin-Laurențiu Chirilă, director al Direcției Tehnice, și George-Gabriel Vișan, director comercial. Acest grup include și funcționari publici, precum Ionuț Voinescu, ofițer de poliție în cadrul Gărzii de Coastă, dar și oameni de afaceri. Separat, Ion Dumitrache, lider al PSD Constanța, este vizat de o propunere de arestare preventivă, acesta suspendându-se din funcțiile publice până la soluționarea cazului.
DNA a reținut în total 20 de persoane în acest dosar, dintre care patru funcționari publici au fost deja plasați sub control judiciar. Acuzațiile includ dare și luare de mită, iar anchetatorii estimează că sumele implicate în aceste tranzacții ilicite se ridică la aproximativ 350.000 de euro.
Mecanismele corupției: Licitații trucate și concesionări preferențiale
Conform informațiilor furnizate de DNA, în perioada 2024-2025, mai mulți oameni de afaceri și reprezentanți ai unor societăți comerciale au oferit mită funcționarilor din cadrul Administrației Porturilor Maritime SA Constanța. Sumele, variind între 2.000 și 100.000 de euro, au fost oferite pentru a obține concesionări de bunuri imobile, aprobări rapide pentru proiecte de infrastructură și acces exclusiv la anumite dane portuare.
De asemenea, mita a fost utilizată pentru câștigarea unor licitații publice, atribuirea preferențială a contractelor și extinderea operațiunilor comerciale ale unor firme. Alte beneficii obținute prin aceste practici includ prelungirea contractelor de colectare a deșeurilor și angajarea unor persoane în funcții cheie din cadrul Administrației Porturilor Maritime.
Impactul economic și social al corupției
Pagubele estimate de anchetatori se ridică la aproximativ 6 milioane de euro, o sumă care reflectă nu doar pierderile financiare directe, ci și impactul negativ asupra competitivității și transparenței economice. Corupția din Portul Constanța subminează încrederea în instituțiile publice și afectează funcționarea corectă a pieței, creând un mediu favorabil pentru practici ilicite și inechități economice.
Acest caz evidențiază necesitatea unor măsuri mai stricte de prevenire și combatere a corupției, precum și importanța consolidării mecanismelor de control și transparență în administrația publică. De asemenea, subliniază rolul esențial al justiției în investigarea și sancționarea acestor practici, pentru a restabili încrederea cetățenilor în statul de drept.
